Stația de la Nămoloasa. Reabilitarea unui gigant dătător de viață în trei județe | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Stația de la Nămoloasa. Reabilitarea unui gigant dătător de viață în trei județe

• uriașele pompe ale acestei stații asigură apă de irigat pentru 30.000 ha în judeţul nostru, 10.000 ha pentru Vrancea şi 7.000 ha către Galaţi • de câțiva ani se lucrează intens la reabilitarea acestei unități vitale pentru culturile agricole • s-au făcut progrese importante, însă mai e mult de lucru • stația modernizată se va putea cupla cu mult discutatul canal Siret - Bărăgan, așteptat de zeci de ani, a cărui construcție s-ar putea relua în curând

 

 

 

Legăturile Brăilei cu Nămoloasa sunt două: prima, din perioada Marelui Război din 1917, când s-a reaşezat faimoasa linie de cazemate dintre Oituz, Mărăşeşti, Focşani şi Corbu Vechi. A doua, după noua reformă administrativ teritorială a României din 1968, când era deja prefigurat un amplu sistem de irigaţii pentru întreaga ţară. Şi care a făcut ca apa din Dunăre, Călmăţui, Buzău şi Siret – să ajungă prin intermediul rețelei de canale de irigații administrate de fostul IEELIF în prezent sucursala brăileană a Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) şi în unele comune care făceau atunci parte din raioanele Făurei şi Brăila. Să dăm exemplu localităţile Măicăneşti, C.A. Rosetti, Balta Albă, care acum aparțin județelor vecine cu noi. Iar stația de pompare SPA Nămoloasa era menită să funcţioneze provizoriu, până la darea în funcţiune a mult discutatului şi necesarului canal Siret –Bărăgan. Deja cu o istorie controversată, întinsă pe zeci de ani de promisiuni, amânări, lipsă de fonduri şi lucrări doar pe porţiuni.

Cât priveşte SPA Nămoloasa, situată la graniţa dintre trei judeţe, ”provizoratul” din 1985 a devenit o permanenţă, în lipsa canalului Siret - Bărăgan. Din 2016, stația administrată de ANIF Brăila asigură apă de irigat pentru 30.000 ha în judeţul nostru, 10.000 ha pentru Vrancea şi 7.000 ha către Galaţi.

“În perspectiva realizării canalului Siret - Bărăgan, s-a impus realizarea unui proiect de modernizare a staţiei, în trei etape, pentru a fi aptă să se cupleze cu viitorul canal. În 2019, cu o cheltuială de 10 milioane lei, s-au montat patru agregate noi, cu un grad mare de automatizare şi un debit de 1mc/sec la fiecare pompă. Alţi 10 milioane lei s-au alocat pentru încă patru agregate de pompare şi o conductă de 30 metri lungime, cu un diametru  de 600 mm. Ceea ce a înlesnit utilizarea a 20 de kilometri de canal menit să se irige 17.000 ha în zona Măicăneşti, Ciorăşti, Gradiştea, Ibrianu, Racoviţa, Olăneasca, Custura. Şi nu se putea trece cu vederea că uzura fizică, datorată timpului dar şi inconvenientelor Siretului, ajunsese la un grad de 60-70%. Plus că tehnologia anilor `80 ajunsese una învechită şi energofagă”, ne-a precizat Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.

 

Râul Siret, periculos şi  imprevizibil!

Cu o lungime de 647 km, un debit maxim de 4.850 mc/secundă (unul mediu de 2.500 mc/sec şi cel minim de 35 mc/sec) Siretul este cunoscut îndeosebi prin dezastrele/inundaţiile produse în anii 1970, 1980, 1990 şi chiar 2005. Au fost ani când oamenii, autorităţile locale şi judeţene s-au confruntat cu ruperi de mal şi inundarea a mii de hectare, distrugerea de culturi şi ferme agricole. Au fost situații când seninul de apă s-a întins între Siret, Vădeni, Baldovineşti, marginea Brăilei şi până la digul de la Dunăre. Unităţi industriale, drumul naţional Brăila – Galaţi, unități economice au fost acoperite de apă. A intervenit şi Armata, iar familiile şi oamenii afectaţi au fost mutaţi vremelnic în Brăila.

 

De ce a fost nevoie de o modernizare completă a SPA Nămoloasa

Lucrurile au pornit inclusiv de la năbădăiosul Siret, care vine mereu cu ape tulburi şi repezi, ce antrenează o mare cantitate de aluviuni şi nisip, chiar copaci etc. “De aici şi uzura prematură a conductelor şi agregatelor de pompare. Iar uriaşele conducte metalice, lungi de un kilometru (de la Siret şi până la staţie) şi cu diametru de 1.800 cm,  au ajuns , de-a lungul anilor, să fie mâncate de rugină, mâl şi diverse organisme acvatice. Mai grav, pe anumite porțiuni au fost aplatizate şi chiar ciuruite, cu pierderi mari de apă. Deci, un cumul de inconveniente care stânjeneau bunul mers al staţiei. De aceea, s-a trecut la înlocuirea conductelor metalice cu altele din polipropilenă, fără rugozităţi, pierderi de apă şi “n” intervenţii costisitoare. Plus că au o durată de exploatare foarte mare”, ne-a explicat tânărul inginer Marius Mihai, un dobrogean devenit fiu al Bărăganului brăilean şi care, ca director adjunct, răspunde de irigarea a 200.000 ha din Terasa Brăila Nord.

 

Proiect de modernizare în trei etape

După cum ne-a mai informat sursa citată, valoarea proiectului actual este de  peste 35,6 milioane lei, acesta demarând în anul 2018, iar etapele sunt următoarele: 1. Modernizarea a patru agregate de pompare din cele 18 existente. Fiecare având un debit de  1mc/secundă, randament sporit, iar consumul de energie redus cu 30%. Silenţioase şi cu un design plăcut, ele sunt din import, deoarece (cu părere de rău) România nu mai are fabrici precum AVERSA Bucureşti sau CUG Iaşi unde se produceau astfel de agregate. Modernizarea staţiei a început “de la zero”, cu demolarea vechii clădiri, şi include noi instalaţii hidromecanice (vane, robineţi, clapete etc), altă aparatură de măsurare, precum şi înlocuirea a 9 celule electrice cu motor soare; baterii de compensare pentru preluarea energiei reactive şi a variaţiilor de tensiune. Pentru a nu se mai ajunge la dezamorsarea pompelor şi oprirea staţiei cu pierderea de ore întregi pentru revenirea la normal sau  alte necazuri la o eventuală cădere de tensiune. Iar utilizatorii de apă, foarte pretenţioşi de altfel, nu ştiu despre aceste probleme… În etapa a doua sunt incluse patru conducte noi de sifonare, de la Siret şi până la staţie, plus două pompe .

 

Etapa a treia este una decisivă!

Pentru implementarea etapei finale este neapărat nevoie de fonduri, deoarece trebuie înlocuite celelalte 19 celule electrice menite să asigure energia celor 18 agregate de pompare ale SPA Nămoloasa, cu renunţarea, de asemenea, la pompele vechi (12 la număr) şi la sifoanele aferente. Nu de alta, dar toate aceste agregate de pompare preiau de la 1 km apa din Siret şi o ridică prin pompare până la 12 metri înălţime, în canalul de aducțiune CA Nămoloasa. Finanţarea urmeză a fi asigurată din fonduri UE dar şi de la utilizatorii de apă, prin înfiinţarea de noi OUAI.
Privind canalul CA Nămoloasa, dar şi a celor ce derivă din acesta, în 2023 -2024 s-au întreprins măsuri de decolmatare, înlocuirea sau completarea dalelor, inclusiv prin turnare la faţa locului. De asemenea, s-a procedat la curăţarea de vegetaţie, refacerea rosturilor de dilatare şi impermeabilizarea cu folie din plastic aplicată sub dale.  

 

Condiţii extreme de muncă!

“Este vorba despre modul cum au acţionat constructorii, sudând la 60 de grade Celsius, în noroi, cu ploaia în cap, sau protejaţi de… umbrele. Iar acum, electromecanicii noştrii şi cei de la intervenţii au scăpat de căldura sufocantă din staţia care până recent era închisă cu tablă, la fel ca acoperişul prin care se scoteau motoarele şi pompele. Ziceai că te afli într-o conservă: rece sloi iarna şi precum într-o etuvă vara”, ne-a povestit inginerul Marius Mihai, adăugând că în prezent staţia este total iluminată, închisă şi protejată termic prin panourile tip sandviş, iar acoperişul este, de asemenea, izolat termic.

 

“Desant” ministerial şi de politicieni la SPA Nămoloasa

S-a întâmplat la sfârşitul lunii iulie 2024, după ce o delegaţie guvernamentală a discutat cu reprezentanții Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACPTPT) şi LAPAR din judeţele Galaţi, Vrancea şi Buzău – aceştia susţinând ca cele trei judeţe să fie declarate calamitate ca urmare a secetei. Primul ministru Marcel Ciolacu, ministrul agriculturii, Florin Barbu, directorul ANIF pe ţară, Cornel Popa, ministrul secretar de stat Sorin Moise şi reprezentanţii la vârf ai judeţului Vrancea – au ajuns şi la SPA Nămoloasa. Unde au primit de la ing. Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila, detalii privind necesitatea modernizării şi priorităţile de rezolvat la respectiva staţie.

În discuţiile purtate, reprezentanţii guvernului au subliniat importanţa vitală şi strategică pentru agricultură a alocării substanţiale de fonduri pentru revitalizarea irigatului şi siguranţa alimentară a României, inclusiv prin reluarea (tot în regim de urgenţă) a lucrărilor la canalul Siret – Bărăgan. Pentru care ministrul agriculturii a dispus ca în aceste zile să se  declanşeze procedura de scoatere la licitaţie a lucrărilor ce vor fi reluate la amintitul canal.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro