La fel ca şi celelalte domenii de activitate, sportul brăilean este şi el supus efectelor crizei economice şi financiare. Clubul de handbal feminin HC Dunărea este cel mai afectat, deoarece, după un buget de 680 000 de euro în sezonul trecut, urmează unul de austeritate, redus cu 35-40 %. Şefii grupării de la Dunăre consideră însă că bugetul mai mic nu va fi un impediment în calea echipei conduse de Alexandrina Soare de a cuceri în sezonul următor medaliile de argint. Nici Direcţia pentru Sport a Judeţului nu o duce pe roze, pentru că anul acesta subvenţiile de la MTS sunt derizorii, de doar 30.000 lei (300 milioane de lei vechi). La fel şi Clubul Sportiv Municipal, care a primit de la acelaşi for cu un miliard mai puţin decât în 2008. Fotbalul nu resimte deocamdată efectele crizei. CF Brăila mai are în cont bani din bugetul anterior, iar noul buget va depinde în mare măsură de obiectivul pe care echipa fanion a oraşului Brăila şi-l va stabili pentru campionatul următor. Există însă şi o grupare sportivă brăileană, Liceul cu Program Sportiv, care se poate mândri cu faptul că a primit pentru anul în curs un buget mai mare decât cel anterior.
"O să rămânem aceeaşi direcţie care taie frunză la câini şi face competiţii cu ciocolată şi diplome"
La Direcţia pentru Sport a Judeţului, bugetul alocat de MTS a fost înjumătăţit faţă de anul precedent. În 2008, Direcţia a avut la dispoziţie 152.000 lei (1,52 miliarde de lei vechi), din care subvenţiile de la stat au fost în valoare 75.000 lei, restul de 77.000 lei obţinându-se din venituri proprii. Pentru anul în curs bugetul este unul de austeritate, deoarece de la MTS s-au alocat doar 30.000 lei (300 milioane de lei vechi), restul până la 115.000 lei, cât ar trebui să reprezinte suma totală alocată pe 2009, urmând să fie obţinută din venituri proprii, care vin de obicei din Cantina Sport, Hotelul Sport şi sala Polivalentă. "Am propus un buget de 200.000, dar ne-a fost alocat unul de 115.000 iar subvenţia, faţă de anii trecuţi acum este mult mai mică, baza reprezentând-o veniturile proprii. În această situaţie singura soluţie pentru a putea într-adevăr să ajutăm sportul brăilean rămâne varianta trecerii la administraţia locală, respectiv la Consiliul Judeţean, unde am avea dialog şi alte pârghii financiare de a dezvolta sportul brăilean. Dacă rămânem la minister o să rămânem aceeaşi direcţie care taie frunză la câini şi face competiţii cu ciocolată şi cu diplome. Aş vrea să dau şi eu echipament, mingi, lucruri palpabile nu numai ciocolată şi biscuiţi", a fost replica directorului DSJ, Eduard Puiu. În plus, unul dintre izvoarele veniturilor proprii, sala Polivalentă, a fost asanat, pentru că din cifrele contabile a reieşit faptul că mai mult se cheltuieşte decât se câştigă. Şi ca exemplu, numai în perioada 1 ianuarie - 1 iunie 2009 s-a mers în pierdere pentru că din activităţile care s-au derulat la sală s-au realizat 87.976 lei iar cheltuielile de întreţinere au costat 211.283 lei. Cum, pe de altă parte, HC Dunărea este a treia echipă din ţară şi va juca în Cupa Cupelor, pentru a putea evolua pe teren propriu era necesară reabilitarea Polivalentei, iar după reparaţii ea va fi doar "casa handbalului brăilean".
La HC "Dunărea" buget diminuat cu 35 - 40 %
În sezonul recent încheiat, HC "Dunărea" a dispus de 680.000 de euro, un buget generos, unul în care s-au regăsit condiţii deosebite de cazare, masă şi multe alte avantaje acordate, întreţineri, chirii sau prime consistente de meci sau de obiectiv, dar şi rezultatele au fost pe măsura eforturilor financiare. Firesc, în actuala conjunctură, în care criza face tot felul de victime în toate domeniile şi handbalul este afectat, astfel că pentru campionatul 2009-2010 se vorbeşte despre un buget de austeritate, în care cheltuielile, în special în sectorul avantajelor vor fi diminuate cu 35-40%.
"Acum nu ştiu dacă trebuie neapărat să discutăm numai despre un club, ci de contextul general. Clar este afectată întreaga activitate sportivă din întreaga lume, lipsa banilor a făcut ca unele cluburi de handbal cu tradiţie din Europa să intre în faliment, la noi sunt probleme mari la Dinamo, la Rulmentul. Astfel, şi bugetul echipei HC Dunărea pe 2009 este mai mic", a fost prima reacţie a fostului director executiv al clubului, în prezent consilier pe probleme de sport al Consiliului Judeţean Brăila, Vasile Puiu.
Cu toate că s-au redus bonusurile, la Brăila nu au fost probleme, jucătoarele care se aflau la finalul contractului au renegociat şi au rămas în continuare să lucreze sub comanda Alexandrinei Soare.
Pe de altă parte, şi politica grupării brăilene privind transferurile s-a schimbat, din această vară şefii de la HC Dunărea şi-au îndreptat privirile spre jucătoarele tinere de perspectivă, care nici nu costă prea mult pentru a fi aduse, dar nici nu pretind contracte mari.
"Contractele noi vor fi discutate în aşa fel încât să se încadreze în bugetul alocat, pe de altă parte la noi există o situaţie fericită din punctul acesta de vedere, pentru că jucătoarele cu facilităţile cele mai mari, pe care le puteam noi onora bineînţeles, au fost la sfârşit de contract şi atunci s-au renegociat majoritatea dintre ele. Acum noi vrem ca diminuarea salarială să nu fie foarte mare şi foarte mult simţită, ci să fie la valoarea unei echipe de loc al treilea şi care vizează pentru campionatul viitor titlul de vicecampioană", a punctat Vasile Puiu.
"Problema promovării nu trece prin prisma crizei"
Echipa de fotbal CF Brăila ar fi trebuit să primească 12 miliarde lei de la autorităţile locale şi alte 3 de la sponsori, însă efectiv nu s-au consumat nici banii de la bugetul local pentru că gruparea brăileană nu s-a înscris în grafic, adică în lupta pentru promovare, ci doar în cea de supravieţuire în Liga a III-a. În tur, clubul a cheltuit în jur de 5 miliarde, în retur 3, astfel că s-au făcut economii pentru sezonul care urmează, unul în care, în următoarele două săptămâni se vor stabili atât obiectivul cât şi bugetul. "Noi am avut alocat un buget de 12 miliarde, dar pentru că nu am promovat, în retur ne-au fost sistate subvenţiile, aşa că am făcut economii şi în acest moment clubul are bani în cont. Bugetul pentru campionatul următor depinde însă de politica de transferări şi de seria în care vom fi repartizaţi. Avem promisiuni că vom avea sprijin să aducem patru fotbalişti şi normal că se schimbă bugetul pentru că şi obiectivul va fi altul", consideră Adelin Soare.
Şeful de la CF Brăila nu exclude însă varianta ca şi echipa de fotbal să fie afectată de criză, ţinând cont de faptul că în afară de banii de la bugetul local, gruparea brăileană primeşte an de an subvenţii de la o serie de sponsori şi cum activitatea economică din Brăila nu stă pe roze, este posibil ca şi fondurile pe care unităţile economice ar trebui să le vireze către club să stagneze.
A existat varianta desfiinţării echipei de seniori
Ca variantă a revigorării fotbalului brăilean a figurat şi cea a renunţării pentru moment la echipa de seniori, accentul urmând să se pună pe formarea unui Centru de copii şi juniori puternic, unul care să asigure în trei, patru ani soluţii viabile pentru o echipă performantă. Ţinând însă cont de tradiţia fotbalistică de peste 80 de ani a Brăilei, şefii fotbalului brăilean au renunţat la această alternativă. "Ca să formezi o echipă de juniori ai nevoie de cel puţin patru ani şi asta înseamnă că trebuie să aibă răbdare şi finanţatorii, indiferent că sunt ei instituţii publice sau private, dar şi suporterii. Dacă se proceda aşa mai de mult, acum eram departe, dar am renunţat la această idee, fotbalul pe plan local are o tradiţie de peste 80 de ani şi încercăm să construim totul din mers", spune conducătorul clubului CF Brăila.
Un miliard mai puţin pentru CSM
Clubul Sportiv Municipal a primit de la MTS în 2009 un buget de 12 miliarde, cu unul mai puţin faţă de anul trecut, suma aferentă activităţilor sportive fiind de 4,8 miliarde, banii urmând a se repartiza pe secţii în funcţie de rezultatele obţinute în anul precedent. Prioritate are atletismul, pentru că la această disciplină au venit medalii internaţionale, urmează secţia de kaiac canoe, care de asemenea a adus CSM-ului nenumărate medalii. "Am adaptat bugetul în aşa fel încât să nu ne afecteze criza. Faptul că de ani de zile lucrăm după un plan riguros ne fereşte pentru moment de efectele crizei economice. Dacă rezultatele au fost foarte bune, atunci şi planificarea medaliilor pentru anul în curs este mai mare şi automat secţia respectivă primeşte un buget mai mare. Sper, ca în cazul în care vom depăşi obiectivele pe plan internaţional să obţinem încă un miliard şi numai dacă nu-l vom obţine vom considera că şi noi am fost afectaţi de criză", a declarat Tinca Amza, directoarea CSM-ului.
Liceul cu Program Sportiv reprezintă excepţia de la regulă
Pentru că are drept coordonator de credite Primăria Municipiului Brăila şi pentru că reprezintă baza de masă a sportului de înaltă performanţă, pentru 2009, LPS-ului i-a fost alocat un buget mai mare decât în anul precedent. Toţi elevii acestei grupări sportive trebuie să participe atât în competiţiile organizate de către federaţii cât şi în cele organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării astfel că, în acest an, LPS-ul a primit 193.000 lei (1,93 miliarde de lei vechi), faţă de 157.000 lei (1,57 miliarde de lei vechi) cât a avut în 2008, însă, în fiecare an se mai obţin fonduri şi din închirierea bazelor sportive, dar şi în urma cursurilor de iniţiere la înot pe care le fac profesorii catedrei de nataţie. "Am reuşit pe parcursul sezonului competiţional 2008-2009 să acoperim toate competiţiile din punct de vedere financiar, la toate disciplinele liceului nostru, chiar am reuşit să trimitem copiii şi în competiţiile organizate de către minister, cele care fac parte din calendarul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar", susţine Viorel Alexandru, directorul LPS. În afară de cele două surse de venituri, LPS-ul a reuşit să atragă şi o serie de sponsori. Conducerea grupării brăilene consideră, totuşi, că există şi un punct nevralgic, acela al obţinerii unor fonduri necesare pentru cantonamentele de pregătire, însă directorul susţine că la LPS performanţa nu va fi afectată de criza economică: "Într-adevăr am mai avea nevoie de bani pentru a suplini acele perioade de cantonament, nu stăm bine la capitolul cantonamente sau tabere de pregătire, dar aşa cum societatea merge pe un drum în care reprezentanţii comunităţii locale trebuie să găsească şi alte resurse financiare, aşa şi eu fac toate eforturile, prin toate mijloacele avute la îndemână, să găsim şi resursele necesare unor astfel de acţiuni. Vom căuta soluţii să premiem la începutul anului şcolar cele mai bune echipe şi să oferim cantonamente copiilor cu rezultate excepţionale".
Avantajele crizei
Fostul director executiv al HC "Dunărea", Vasile Puiu, consideră totuşi că această criză are şi o latură pozitivă, pentru că acum toată suflarea sportivă va fi analizată la adevărata sa cotă: "Din punctul meu de vedere există o latură bună a acestei crize, pentru întreg sportul profesionist, pentru că ne-a adus cu picioarele pe pământ. De multe ori o parte dintre jucătoare aveau preţuri umflate, acum începem să vedem şi să plătim valoarea adevărată a sportivului şi acest lucru consider că ne va duce către o normalitate din acest punct de vedere".
Brăila nu este un loc tentant pentru jucători
Preşedintele Consiliului de Administraţie al CF Brăila spune că în acest moment se poate vorbi despre o criză de jucători. "Lumea fotbalistică abia acum începe să afle ceea ce vrem noi să facem şi nu cred că ne vom reabilita aşa repede. Folclorul spune că în momentul în care venea o serie de jucători, o anumită persoană care a fost pe la club le lua o parte din bani la semnarea contractului sau că nu le plătea toţi banii la final. Nu ştiu dacă este sau nu adevărat, dar ceea ce pot să spun este faptul că în momentul de faţă, Brăila nu reprezintă un punct de interes pentru jucători. Eu cred însă că motivul principal îl reprezintă faptul că noi suntem în Liga a III-a, iar fotbaliştii cu valoare vizează formaţiile din primele două eşaloane. De aceea, l-am adus pe Mihai Ciobanu, pentru a lucra la imaginea clubului, dar nici cu el nu am putut atrage jucători din alte părţi", a mai spus Adelin Soare Soare.
CSM se bazează pe performeri
Pentru CSM Brăila, atletismul are prioritate pentru că aici au venit deja medalii de la europene, conducerea clubului sperând că la mondialele din Lituania, Anamaria Ioniţă va confirma din nou. "Pe urmă vine rândul Ramonei Anghelaş să se evidenţieze la europene. Politica noastră rămâne aceea de a stimula sportivii cu rezultate şi deocamdată ne încadrăm în buget", a declarat Tinca Amza, directoarea CSM-ului.
