Primele două acte normative vor fi elaborate până la 1 iulie şi vor intra în vigoare la 1 septembrie. De la 1 ianuarie, spitalele vor trece în administrarea autorităţilor locale astfel: spitalele judeţene vor fi administrate de consiliile judeţene, spitalele municipale de consiliile municipale, iar cele orăşeneşti de consiliile locale. Sistemul naţional de urgenţe rămâne în subordinea Ministerului Sănătăţii încă trei ani şi va fi finanţat de la bugetul de stat. Prin Legea descentralizării în sănătate, direcţiile de sănătate publică vor fi transferate în subordinea consiliilor judeţene, sub numele de direcţii de asistenţă medicală. Noua structură va coordona toate activităţile de asistenţă medicală din judeţ, va reprezenta autoritatea locală în consiliul de administraţie al spitalului, va aloca resurse la nivel judeţean şi local în funcţie de nevoi, va aviza proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor medicale şi planurile de investiţii finanţate din bugetul local, dar şi proiectele de dotare cu aparatură. "Este o lege bună, consider că este binevenită, trebuia făcută. Deocamdată nu am văzut decât declaraţiile ministrului, aşteptăm să vedem normele de aplicare şi cum ne vom reorganiza exact la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică", ne-a declarat dr. Delia Râşnoveanu, directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Brăila.
Prin Legea sănătăţii publice vor fi înfiinţate consilii de administraţie la nivelul spitalelor, alcătuite din trei membri care vor reprezenta Ministerul Sănătăţii, prin compartimentele de sănătate publică, autorităţile locale şi casele de asigurări de sănătate. Directorul spitalului va fi numit de autoritatea locală, la propunerea consiliului de administraţie al spitalului. Acesta va fi medic sau absolvent de studii superioare în alt domeniu decât medicina, dar care trebuie să aibă studii postuniversitare de trei ani în cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică. Primul curs al acestei şcoli va începe la 1 octombrie 2009. După descentralizare, unităţile medicale vor fi finanţate din trei surse, respectiv din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru programe naţionale de sănătate, dotare cu aparatură de înaltă performanţă, plata rezidenţilor, finanţarea unităţilor de primiri urgenţă şi pentru activităţile de cercetare şi de la bugetele locale, pentru reparaţii curente şi capitale, utilităţi, consolidări, achiziţii de echipamente de inventar şi de aparatură medicală, cu excepţia celor de înaltă performanţă.
