Liberalul Bogdan Minescu, şeful Secţiei de Cardiologie din cadrul Spitalului Judeţean Brăila, consideră că spitalele româneşti se vor încadra cu dificultate în gradul I de competenţă, etichetând totodată clasificarea unităţilor spitaliceşti, impusă de noua legislaţie în vigoare, ca fiind o "găselniţă", o tentativă de-a se măslui criza financiară din sistemul de sănătate. În opinia lui Minescu, principalul motiv îl reprezintă absenţa clinicilor universitare din spitalele româneşti.
"A apărut această găselniţă a clasificării spitalelor. Sigur, această iniţiativă poate să pară logică şi justificată. Dar sunt multe locuri în ţară, cum este şi Brăila, în care cei care au construit la un moment dat spitale, pentru că acum nu prea se mai construiesc, au gândit că e mai bine să existe spitale separate, pe specialităţi (...) Eu cred că această clasificare a spitalelor este tot un fel de soluţie pentru a escamota faptul că n-avem bani. Spitalele din România se pot încadra cu dificultate în gradul I de performanţă. Probabil că multe vor fi de gradul II şi majoritatea se vor încadra în gradul III. Noi sperăm că Spitalul Judeţean din Brăila să obţină o clasificare mai bună. Se va face această comasare a spitalelor şi după aceea vom constata că gradul la care sperăm nu se va obţine, pentru că le lipseşte învăţământul, clinicile universitare. Poate că se va face Universitatea din Galaţi, cu Facultatea de Medicină, pentru deschiderea unor clinici universitare în spitalul din Brăila", a precizat Bogdan Minescu, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă a PNL Brăila.
Reamintim că în viziunea Ministerului Sănătăţii, principalele avantaje ale noii clasificări ar consta în creşterea eficienţei funcţionării spitalelor, prin evitarea suprapunerilor şi paralelismelor cu alte unităţi spitaliceşti, asigurarea accesului echitabil al cetăţenilor la serviciile medicale continue, precum şi modelarea finanţării pe nivele de competenţă şi de performanţă, păstrându-se însă metodologia unică naţională de finanţare.
Spitalul Judeţean, pe linie de plutire
În ceea ce priveşte funcţionalitatea Spitalului Judeţean Brăila, Minescu a explicat că, deocamdată, pecuniar vorbind, unitatea se află pe o linie de plutire: "În momentul de faţă, Spitalul Judeţean, într-o oarecare măsură, se descurcă, pentru că situaţia financiară a fost oarecum lămurită. În condiţiile în care lucrurile s-ar desfăşura în continuare ca în momentul de faţă şi în condiţiile în care Casa Naţională de Asigurare ar plăti serviciile care sunt efectuate, banii probabil că ar fi suficienţi pentru ca spitalul să funcţioneze în condiţii decente".
Deputata PNL de Brăila, Diana Tuşa, prezentă şi ea la conferinţă, a explicat că reforma din sistemul de sănătate, invocată intens în ultima perioadă de actuala putere, "nu înseamnă decât desfiinţarea de spitale, o lipsă acută de bani în sistem, scoaterea unor medicamente de pe lista madicamentelor compensate şi nicidecum ceea ce ar trebui să însemne reformă, adică un serviciu medical mai bun pentru cetăţeni". Tuşa a mai adăugat că, săptămâna trecută, Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor "a dat raport favorabil unui articol legislativ legat de modificarea actualei Legi a Sănătăţii, ce vizează introducerea pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a obligativităţii de a încheia un contract cu fiecare asigurat în parte, contract în care să fie prevăzut pachetul de servicii de bază la care are dreptul fiecare asigurat". O altă modificare a legii propusă de liberali şi prezentată de deputata brăileană a fost "aceea ca la înscrierea unui pacient pe listele medicului de familie, acesta să primească, sub parafa medicului, lista cu serviciile de care beneficiază respectivul pacient".