* după ce, în perioada ”autofinanțării”, ajunsese în pragul colapsului, stațiunea cu o tradiție de aproape 70 de ani a revenit în elita cercetării agricole din România, grație asocierii cu sectorul privat * jumătate din necesarul de semințe al României se produce acum pe terenurile stațiunii de cercetare, în colaborare cu ”Agridor” SRL și ”Gropeneanu Com” SRL * peste 100 de specialiști au fost prezenți, vineri, la Ziua Porților Deschise
Înființarea stațiunii de cercetare din Brăila, în anul 1954, de către renumitul academician prof. dr. Marcu Botzan (părintele irigațiilor din România), nu a fost deloc întâmplătoare: se puneau atunci bazele viitoarelor sisteme, de mare anvergură, în domeniul irigațiilor, inclusiv în Bărăganul brăilean. Unde trebuia rezolvată și problema solurilor sărăturate, a perdelelor forestiere de protecție și nu numai. De aici și profilul unic al stațiunii brăilene, care de-a lungul anilor a avut diferite denumiri și noi activități de cercetare (de exemplu, în zootehnie). Iar în anii când în România s-a acordat atenția necesară pentru toate domeniile cercetării, cu un sprijin serios din partea statului, și stațiunea de la Brăila a avut perioada ei de glorie, grație puternicului colectiv de cercetători științifici, renumiți în toată țara, care își prezentau rezultatele de excepție în numeroase comunicări, articole și reviste de specialitate, simpozioane și schimburi de experiență etc. Au trecut anii și, de neconceput, chiar condamnabil, cercetarea a început să se confrunte cu situații greu de depășit, fiind chiar la un pas de colaps, din cauza lipsei de finanțare a acestui domeniu strategic pentru agricultura și hrana țării. Lozinca “autofinanțării” a fost una politicianistă și doar pasiunea și spiritul de sacrificiu al cercetătorilor au făcut să nu se ”încline steagul”. Ba chiar, grație asocierii cu mediul privat, prin capitalul investit de acesta, activitatea de cercetare s-a revigorat la Brăila, în ultimii ani.
Revenind la timpul prezent, să precizăm că Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila este subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu Șișești” și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării, dar condiționată și de legătura cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea și nu numai. Stațiunea brăileană are un sector de cercetare pe o suprafață de 402 hectare, cu patru Centre Experimentale, inclusiv în Insula Mare a Brăilei, dar și un sector de dezvoltare (2.225 hectare) pentru producerea de semințe din categorii biologice superioare și de furaje pentru animale – în cele patru Baze Experimentale. Vânzarea de semințe este nu doar rentabilă dar și de luat aminte că la Brăila se produce jumătate din necesarul de semințe al țării, chiar și cu disponibilități pentru export.
Oaspeți de seamă la Ziua Porților Deschise
Și ajungem la prezentarea unei manifestări de larg interes care a avut loc la finele săptămânii trecute: “Ziua Porților Deschise “, organizată ireproșabil de către SCDA Brăila, SC AGRIDOR SRL și SC Gropeneanu Com SRL. Cu precizarea că, din anul 2020, SCDA a devenit liderul Asociației AGROSMART CLUSTER, care include 15 membri (11 societăți comerciale, Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Consiliul Local Municipal Brăila și Universitatea București). Sloganul asociației este unul de bun augur: “Împreună suntem mai buni și puternici”, fiind motivat de scopurile propuse: planificarea și derularea de servicii și activități în cercetarea agricolă și horticultură, pentru promovarea și elaborarea mecanismelor de susținere a întregii zone de Sud-Est a României. Pe termen lung, ca lider în sectoarele agriculturii și horticulturii, asocierea se dedică monitorizării schimbărilor climatice; implementării proceselor de digitalizare și robotizare a agriculturii, valorificării resurselor naturale pentru fabricarea de îngrășăminte BIO și creșterea fertilității solului; consultanței și educației în domeniul agro-horticol. Un alt scop al asociației este participarea în rețelele internaționale ca partener sau coordonator de proiecte pentru creșterea competitivității, prin cooperare națională și internațională. Și așa cum le stă bine unor profesioniști, proiectele în derulare (asupra cărora vom reveni) sunt piatra lor de încercare și dorința de a le realiza cu brio.
Revenind la manifestarea amintită, aceasta s-a bucurat de participarea a circa 100 de persoane, dr. ing. Daniela Trifan, directorul SCDA Brăila, anunțând prezența prof. dr. ing. ValeriuTabără, președintele ASAS, însoțit de personalități marcante ale Academiei, specialiști și directori ai unor stațiuni agricole de la Secuieni – Neamț, Târgu Bujor – Galați; Banca de Gene - Suceava, Agrocons Buzău, ITCSEAS (care are în subordine inspectoratele teritoriale de control și producerea semințelor), ITCSMS Brăila, ing. Traian Cișmaș, directorul Direcției Agricole Brăila, APCSMS “Danubiu” Brăila, cadre universitare și 35 de studenți ai Facultății de agronomie din cadrul Universității “Dunărea de Jos” Galați, fermieri și colaboratori etc.
În cuvântul său de deschidere, Valeriu Tabără, un vechi cunoscător al agriculturii brăilene, a subliniat câteva dintre prioritățile cercetării agricole: adaptarea acesteia la realitățile actuale și de perspectivă, ale provocărilor viitorului, chiar cel apropiat; aclimatizarea de soiuri și hibrizi – de mare interes pentru fermieri și condiționat de schimbările climatice dar și a situației imprevizibile pe plan mondial; găsirea celor mai prietenoase tehnologii pentru mediul înconjurător și pentru rezolvarea crizei alimentare; punerea în valoare a celor 290.000 hectare cu soluri sărăturate din România (inclusiv Brăila); asigurarea cu tehnică agricolă performantă, laboratoare moderne și dotări electronice etc.
Soiuri de grâu foarte performante
În continuare, s-a vizitat sediul (complet schimbat) al stațiunii, laboratoarele și spațiile de cercetare, stația meteorologică etc. Apoi livada cu cireșe românești a SC AGRIDOR. De mare interes a fost prezența participanților în câmpul experimental de la Chiscani, aici subliniindu-se rolul deosebit al asigurării cu fosfor pentru grâu pe durata iernii; ce tehnologii se pretează la obținerea de producții mari etc. Tinerii cercetători au prezentat caracteriticile celor mai bune soiuri de grâu, au fost înmânate certificate pentru noile soiuri de orez și de grâu. Un motiv de reflecție a fost îndemnul lui Valeriu Tabără: “la soluțiile/condițiile impuse din afară, să găsim soluții autohtone de efect !”. Agronomii, în special, știu despre ce este vorba…
Un traseu de maxim interes pentru vizitatori a fost cel privind câmpul experimental de la Silistraru și cel din IMB. Unde, cu justificată satisfacție profesională, inginerul Marin Dogărescu, managerul SC AGRIDOR SRL, a prezentat cele mai performante soiuri la grâu (de ex. Pitar și Glosa), cu producții de peste 7,5 to/ha – insistându-se și pe tehnologiile aplicate. Surpriza întâlnirii a fost oferită de ing. Aurel Gropeneanu: ineditul restaurant-terasă de pe malul lacului Blasova (în fundal cu munții Dobrogei); ospitalitatea gazdei și meniul care nu a semănat deloc cu cele clasice, pantagruelice, de la diverse “zile” pentru agricultori.
Despre acest aspect și manifestarea SCDA, am reținut opinia unui specialist din zona Moldovei: “Asocierea cu mediul privat este o adevărată gură de oxigen pentru stațiune, care are acum un aspect complet schimbat. De la gardurile vechi și pliantele ilizibile, trase la xerox, vedem acum până și... flori între parcelele din câmp. Iar meniul, total din pește, de la Blasova, a întrecut orice așteptări. Plus că a dispărut drumul din piatră și noroi către lac. Vă invidiem colegial și: Felicitări!”.
