Corina Ciuraru este IT-ist la Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati", dar are o mare pasiune pentru portul naţional. A purtat ia românească la toate evenimentele la care a participat. A dus portul tradiţional chiar şi peste ocean, în America. Numai că are o mare nemulţumire: iile din comerţ şi-au pierdut mult din tradiţie, din simbolurile specifice şi, bineînţeles, din valoare. Cam de aici a pornit şi povestea dintre ea şi ia tradiţională lucrată manual. Deşi pasiunea o are în suflet încă din copilărie, până acum nu a avut curajul să pună mâna pe ac şi aţă şi să coasă o bluză tradiţională, deoarece, spune ea, i-a fost teamă că va da greş şi se va descuraja.
Abia pe la finele anului trecut a început să se documenteze foarte mult despre tehnicile de lucru ale unui astfel de articol vestimentar. Se consideră norocoasă că lucrează la bibliotecă, deoarece a avut la îndemână cărţi de specialitate, dar nici internetul nu l-a neglijat. Corina ne-a povestit că o ie transmite foarte multe informaţii despre persoana care o poartă, tocmai de aceea trebuie să stăpâneşti foarte bine atât cunoştinţe istorice despre fiecare zonă, dar şi despre simbolurile cusute. "Am ajuns la concluzia că poporul român, în special femeile, au fost extrem de creative şi inteligente, mai ales în domeniul ăsta. Un port popular putea să dea informaţii cam ca un Curriculum Vitae despre persoana respectivă. În momentul în care se îmbrăca cu portul popular, îţi dădeai seama imediat din ce zonă era. Ştiai dacă femeia respectivă era căsătorită sau nu. Puteai să afli şi câţi ari de pământ sau de pădure avea. Ştiai dacă e înstărită sau nu. Femeile căsătorite aveau ţinuta schimbată, purtau culori mai închise, poartă un altfel de tulpan sau alte însemne. Deci, la horele satului, băieţii ştiau şi purtau şi ei la rândul lor aceleaşi însemne. Ştiau foarte bine pe cine să aleagă, ca să se însoţească cu o fată de rangul lor, nici mai de sus, nici mai de jos", ne-a explicat Corina.
După ce a asimilat toate informaţiile necesare, le-a pus în practică. Astfel că în noiembrie - decembrie 2013, şi-a procurat materialele de lucru, a pus mâna pe ac şi aţă şi a început să coasă la prima ei bluză femeiască caracteristică portului naţional românesc. Până în prezent, a reuşit să termine o ie şi o cămaşă bărbătească. "E mai greu până începi. Doritoarele se izbesc de aceleaşi întrebări «De unde cumpăr pânza?», «De unde cumpăr aţele?», «Cum croiesc o chestie de-asta?», «De unde îmi iau tiparele?». Eu am avut noroc că le-am cunoscut pe doamnele de la Centrul de Creaţie, care ţes la război pânză de casă şi fac ştergare, feţe de perne".
Cromatică şi simboluri
Cromatica este o componentă esenţială a unei ii tradiţionale. Se spune că în judeţul nostru culorile erau foarte apropiate de cea a pânzei, deoarece oamenii erau săraci şi nu îşi permiteau să cumpere coloranţi. "În zona Moldovei, de exemplu, se folosesc foarte mult roşu şi negru, chiar un roşu închis. În alte zone, se folosesc alte culori, cele mai trăsnite combinaţii de culori. Femeile erau nişte artiste adevărate, care ştiau şi cromatică foarte bine, şi partea asta de desen. Sunt modele care îţi taie respiraţia. Cele mai bogate ii sunt cele din zona Muscel, Vlaşca şi Vrancea. Mânecile le sunt încărcate de eleganţă. În părţile Brăilei nuanţele se apropiau foarte tare de cele ale pânzei. Sunt culori naturale, negru, bej, gri, nu sunt nuanţe puternice. Doamnele de la Centrul de Creaţie mi-au zis că în zona noastră nu prea s-au folosit culorile pentru că oamenii erau foarte săraci, iar coloranţii respectivi erau foarte scumpi", ne-a mai povestit Corina.
Femeia vorbea cu atâta pasiune, încât îi sorbeai cuvintele şi îţi venea să-i spui "Mai zi-mi despre...". Toate informaţiile le-a găsit în cărţi vechi, de peste 40 de ani. Trece la capitolul simbolurilor şi tehnicilor de lucru, un capitol la fel de interesant ca şi celelalte. "Sunt multe simboluri pe o ie. De exemplu, rombul este un simbol specific feminin, al fertilităţii. În rest, sunt foarte multe alte modele care au semnificaţii. «Coarnele berbecului», «colţi de lup» sunt tot nişte simboluri masculine, înseamnă putere. Mai sunt motive solare, motive ale crucii. Pe încreţ sunt nişte modele numite «Giulgiul Domnului»", ne-a captat şi mai tare atenţia IT-ista bibliotecii.
Acum lucrează la o ie specifică zonei noastre, mai exact a Vădeniului. Speră să o termine până pe 24 iunie, când se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Iei. "Eu sper să o termin până atunci. Pe internet, mai exact pe un site numit «Semne cusute», va fi un fel de competiţie, să-i spun aşa, cu ocazia acestei zile. Sunt foarte multe femei care au început să lucreze ii cu gândul să le poarte pe 24 iunie", a încheiat Corina Ciuraru.
