Mergi la conţinutul principal
Să iubim natura

S.O.S. animalele sălbatice

O dată cu postarea unor articole despre natură distribuite de pe pagina Societăţii Ornitologice Române şi a unor fotografii personale cu imagini din natură în mediul online am observat un interes ridicat din partea multor oameni pentru acest subiect. Nu am crezut că va avea un impact atât de mare asupra celor care iubesc şi doresc să protejeze biodiversitatea.

Am postat doar pentru a se bucura şi alte persoane de frumuseţile zonelor sălbatice din judeţul nostru şi pentru a trage un semnal asupra potenţialului turistic pe această nişă. Au trecut anii, aşa că am înfiinţat un grup pe o reţea de socializare, care are în acest moment în jur de 1300 de membri. Lumea a început să perceapă altfel biodiversitatea, în general, şi păsările, în special. Pe acest grup nu am permis decât postări despre natură şi am observat că lumea doreşte astfel de informaţii.

Ca reprezentant al Societăţii Ornitologice Române în Brăila am încercat să dau tot timpul sfaturi cât mai corecte legate de păsări sau orice alte înformaţii utile despre salvarea păsărilor sau a puilor acestora, aflaţi în dificultate. Sunt sunat la telefon (numărul meu fiind postat pe pagina www.SOR.ro ) sau căutat pe reţelele de socializare destul de des de persoane din judeţul nostru şi din judeţele apropiate, care găsesc în principal pui de păsări şi doresc să îi salveze. De cele mai multe ori, din dorinţa de a salva aceşti pui se fac greşeli, de aceea voi da câteva sfaturi pentru salvarea păsărilor, fiind conştient că ziarul are cititori mult mai mulţi decât cei ce urmăresc postările mele.

În cazurile în care puiul este sănătos (nu pare lovit, nu sângerează) îl puneţi într-un loc ferit, pe creanga unui copac din apropierea locului unde l-aţi găsit sau într-o tufă, pentru a-l feri de eventualele atacuri ale câinilor sau pisicilor. După aceea vă retrageţi, aşteptaţi un timp, de regulă puiul cere hrană şi părinţii i-o vor aduce.

Gândiţi-vă doar că un pui golaş, fără pene, trebuie hrănit la fiecare 15 sau 20 de minute, de la răsăritul soarelui şi până la ora 22! Iar asta ar cere un angajament destul de serios din partea „părintelui adoptiv” şi cunoştinţe temeinice de îngrijire a puilor de păsări, altfel şansele lui de supravieţuire sunt minime.

Printre cei mai frecvent găsiţi sunt puii de ciuf de pădure, care părăsesc cuibul timpuriu şi stau în tufe sau copaci, cerând noaptea hrană adulţilor.

Aceştia sunt, în mod eronat, consideraţi abandonaţi şi preluaţi din natură. În aceste cazuri, dacă pasărea nu este rănită, nu trebuie să o luăm din zonă! Dacă este pe sol, puneţi-o într-un copac sau o tufă mare, ferită de câini şi pisici. Dacă este preluată fără motive întemeiate sunt şanse mari să nu supravieţuiască.

Frecvent sunt găsiţi în parcuri puii unor specii comune, cum ar fi mierlele, sturzii etc.

De asemenea, dacă nu sunt răniţi, aşezaţi-i pe un copac din apropiere. Aceste păsări ies din cuib înainte să poată zbura bine şi durează câteva zile până se deprind cu zborul. Cât timp sunt incapabili de zbor, sunt hrăniţi de părinţi.

Alte situaţii delicate sunt când puii unor specii mai mari (care cuibăresc frecvent pe clădiri, cum ar fi vântureii sau pescăruşii) sunt găsiţi în dificultate (căzuţi între clădiri) sau în curţile blocurilor. De asemenea, cel mai potrivit lucru este să fie returnaţi pe clădirile de unde provin (şi eventual adăpostiţi la umbră) – părinţii vor veni cu certitudine să îi hrănească. Puii de vânturei sunt găsiţi şi sub cuiburile de unde provin, iar în acest caz, dacă au deja penele dezvoltate, este suficient să îi aşezăm pe copacul unde se află cuibul, la o înălţime mai mare, dacă acest lucru este posibil. Atenţie mare când luaţi un pui de răpitor, cum sunt vântureii, deoarece vă pot răni serios cu ghearele! Cel mai bine este să îi acoperiţi cu o cârpă înainte să îi ridicaţi şi încercaţi să îi manevraţi cât mai puţin.

Când găsiţi un pui de pasăre trebuie să ţineţi cont de starea în care se află acesta.

 

Situaţia 1 - Puiul găsit are pene

Dacă pasărea este parţial sau complet acoperită de penaj, este probabil să nici nu aibă nevoie de ajutorul dvs. Pe măsură ce puii cresc, ei depăşesc limitele impuse de cuibul în care au locuit. Păsările tinere, cărora li se mai spune juvenili, părăsesc cuibul şi se plimbă pe ramurile din jur, sau pe sol, în apropiere de ,,casa părintească” timp de câteva zile, înainte de a deveni independenţi şi de a putea zbura fără nicio problemă. Părinţii sunt mereu în apropiere şi le răspund la chemări cu livrări periodice de hrană. Chirăiturile sâcâitoare pe care le veţi auzi din copacii din apropiere sunt scoase de părinţii care insistă astfel să plecaţi şi să le lăsaţi puiul în pace.

Dacă nu este rănită, pasărea trebuie lăsată acolo unde se află. O puteţi ajuta dacă veţi îndepărta pisicile, câinii şi copiii curioşi, care ar putea să rănească puiul şi care pot împiedica părinţii să vină să hrănească micuţa pasăre. În mod alternativ, puteţi să îl aşezaţi pe o creangă mai înaltă, mai ales dacă se află în pericol iminent din cauza câinilor sau a pisicilor.

Din păcate, oamenii intervin cel mai des la acest stadiu al dezvoltării puilor şi preiau păsările sălbatice din natură. Deşi intenţiile lor sunt dintre cele mai bune, acest fapt poate avea consecinţe dintre cele mai nedorite. Nu doar că este ilegal (preluarea păsărilor din natură), dar veţi priva o pasăre de ajutorul esenţial al părinţilor, caz în care puiul nu va avea aceleaşi şanse la viaţă şi nu va fi adaptat la mediu aşa cum sunt celelalte păsări tinere.

 

Situaţia 2 - Puiul are puf

 

De asemenea, trebuie acceptat faptul că mortalitatea puilor de păsări sălbatice este în mod natural ridicată, mai ales la unele specii (motiv pentru care aceste specii au mai mulţi pui). Dacă aţi găsit pui de pasăre cu puf şi pene mici, pui care au căzut din cuib, atunci încercaţi să îi puneţi înapoi. Totuşi, luaţi în calcul că un astfel de incident este comun la mai multe specii de păsări: puii cad din cauze naturale (vânt puternic, furtună etc), sau puiul mai mare îl împinge din cuib pe cel mai slab, astfel încât să primească mai multă hrană. Cel mai puternic dintre pui va supravieţui şi îşi va creşte şi el puii în viitor. Dacă nu reuşiţi să localizaţi cuibul, cereţi ajutor specializat.

 

Situaţia 3 – cuib căzut

 

Dacă aţi găsit un cuib care a căzut din copac, acest lucru se întâmplă uneori în tipul unor furtuni puternice. Puneţi cuibul înapoi în copac, cu pui cu tot. Nu este adevărat că păsările îşi abandonează puii, dacă aceştia au fost atinşi de un om. Păsările chiar au un simt al mirosului destul de slab dezvoltat. Dacă nu găsiţi locul în care se află cuibul sau dacă este prea periculos să urcaţi în copac, puneţi puiul sau puii într-un loc în care părinţii îi pot găsi, dar alegeţi locul cu grijă, astfel încât să nu poată ajunge pisicile la pui.

Cum înlocuiţi cuibul

Este destul de simplu să înlocuiţi un cuib deteriorat. Puteţi folosi un coşuleţ de plastic sau un container de aceeaşi formă, în care să puneţi bucăţele de şerveţele de hârtie. Nu folosiţi cârpe de bumbac, acestea se încurcă în degetele de la picioarele păsărilor. Fixaţi cuibul cu sârmă sau cu ajutorul unor cuie bătute în copacul din care a căzut sau în arbustul unde se află. Următorul pas este plasarea puilor în cuib. Aceştia trebuie să fie mereu aşezaţi cu picioarele strânse sub corp. Aveţi grijă ca puii să nu fie expuşi la soare. La scurt timp vor sosi părinţii şi îşi vor hrăni puii în containerul în care i-aţi amplasat, ca şi cum ar fi fost cuibul lor. 

Deseori, nu toţi puii cad din cuib, şi în această situaţie se poate întâmpla ca păsările adulte să hrănească puii din ambele cuiburi. Oricum ar fi, monitorizaţi situaţia de la distanţă timp de câteva zeci de minute, o oră, pentru a vă asigura că părinţii se întorc pentru a inspecta şi hrăni puii.

 

Când este necesar să cereţi ajutor specializat

Dacă părinţii nu găsesc noul cuib nici după două ore de la plasarea acestuia în copac sau dacă sunteţi siguri că mama puilor a murit, apelaţi la sfaturile specialiştilor. Nu luaţi puii din cuib până nu vă consultaţi cu aceştia.

Dacă pasărea este rănită sau bolnavă puteţi constata după următoarele simptome: pasărea nu îşi poate flutura aripile, prezintă sângerări, aripile sunt lăsate în mod inegal, este slăbită sau tremură puternic. Puteţi cere ajutor specializat şi dacă pasărea a fost atacată de o pisică sau de un câine. Cu cât veţi întârzia mai mult, cu atât mai puţine şanse de salvare are pasărea.

 

Manipularea păsărilor

În timpul în care aşteptaţi ajutor, luaţi pasărea în mâini, dar purtaţi mănuşi în permanenţă. Plasaţi-o într-o cutie de carton bine ventilată, acoperită. Dacă nu aveţi o cutie de carton (cele de pantofi sunt ideale pentru păsări de mici dimensiuni) folosiţi o plasă de hârtie. Puneţi şerveţele de hârtie pe fundul cutiei sau al plasei.
ţineţi puiul la cald, ferit de zgomot, într-un loc întunecat. Dacă păsării îi este frig, amplasaţi cutia în apropierea unei surse de căldură, dar să nu fie excesivă. Feriţi-o de foc şi de temperaturi extrem de ridicate. De asemenea, puteţi umple o sticlă de plastic cu apă caldă şi să o plasaţi alături de pasăre în cutie. Înveliţi sticla într-o cârpă, să nu frigă pasărea. Asiguraţi-vă că sticla nu are scurgeri pe la capac, altfel pasărea se va uda şi va suferi de frig.

Nu oferiţi lichide păsărilor! De obicei, păsările îşi procură o mare parte din lichide chiar din hrana pe care o consumă, astfel încât nu au nevoie să înghită lichide foarte des. Şi dacă este deshidratată, poate fi periculos să încercaţi să îi turnaţi apă în cioc deoarece se poate sufoca foarte uşor.

Nu îi oferiţi hrană păsării până nu ştiţi ce specie este şi care este dieta ei! Există păsări cărora le veţi face mai mult rău dacă le veţi oferi pâine sau altă hrană decât cea specifică. Cereţi sfatul unui specialist înainte de a hrăni pasărea.

Spălaţi-vă pe mâini cu apă caldă şi săpun de fiecare dată când aţi atins pasărea cu palmele. Spălaţi toate obiectele cu care pasărea a luat contact – haina, prosop etc, pentru a preveni răspândirea de boli sau de paraziţi pe dvs sau pe animalele de companie pe care le aveţi.

În oricare dintre situaţii, însă în special când trebuie să ţineţi pasărea în custodie un timp, este indicat să urmaţi câţiva paşi foarte importanţi, pentru a da şanse păsării pe care încercaţi să o salvaţi:
– identificarea corectă a speciei este esenţială pentru deciziile ulterioare legate de soarta puiului! Contactaţi în cel mai scurt timp posibil specialiştii pentru identificare şi sfaturi!
– dacă vă lipsesc cunoştinţele legate de păsări, nu hrăniţi şi nu daţi apă păsării până nu vă consultaţi cu un specialist
– ţineţi pasărea într-un mediu cât mai liniştit, ferit de factori de stres (copii, animale de companie etc.)
– contactaţi un veterinar dacă pasărea este rănită.

 

Urmare a cazurilor în care sunt sunat destul de des pentru a salva sau a da sfaturi pentru salvarea păsărilor sălbatice, consider că în zona judeţului nostru ar fi utilă înfiinţarea unui centru de reabilitare a animalelor sălbatice, aşa cum vedem pe posturile tv din occident. Astfel aceste animale pot avea o şansă la viaţă. În cele mai multe cazuri când sunt sunat, mi se cere sfatul sau mi se cere să vin să iau animalul sălbatic acasă. Când spun că nu pot ţine într-un apartament animale sălbatice, prima întrebare este legată de un centru de reabilitare. În ţara noastră sunt câteva astfel de centre, cele mai apropiate fiind la Focşani şi la Bucureşti. Oamenii preferă să abandoneze animalul sălbatic care are nevoie de îngrijire de specialitate decât să facă un drum lung şi costisitor. Chiar şi atunci când trebuie dus urgent la un cabinet veterinar, mulţi ezită din cauza costurilor şi din cauza faptului că medicul veterinar nu poate ţine animalul în centru respectiv; iar salvatorul trebuie să îl îngrijească o perioadă, aici intervenind lipsa unui spaţiu adecvat, lipsa unor informaţii despre acel animal, etc.

Poziţionarea judeţului nostru şi prezenţa multor zone care adăpostesc păsări şi mamifere sălbatice este o altă cauză pentru care eu consider că un astfel de centru ar fi necesar.

Sunt sunat, în perioada în care apar puii de păsări, dar şi în alte perioade ale anului, din localităţile judeţului nostru dar şi din Buzău, Galaţi, Constanţa, Tulcea sau Ialomiţa. Existenţa unui astfel de centru de reabilitare ar fi necesar în judeţul nostru, cu implicarea iubitorilor de natură care doresc să ajute financiar, deoarece costurile de înfiinţare dar şi de derulare a activităţilor zilnice sunt destul de mari.

 

Este important să urmăm sfaturile unui specialist ornitolog/biolog, deoarece pasărea are astfel o şansă reală la viaţă!

Nu uitaţi: cea mai bună şansă de supravieţuire a unui pui în natură este să crească alături de părinţii săi!

Sursa de informaţii:

  1. https://www.sor.ro/cum-salvezi-un-pui-de-pasare/

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro