Un martor audiat de procurorii DNA în dosarul licenţelor Microsoft a descris în declaraţia dată anchetatorilor presupusa filieră care ar fi comis fapte de trafic de influenţă şi luare de mită în ceea ce priveşte cumpărarea licenţelor şi leagă numele lui Adrian Năstase şi Victor Ponta de acest caz.
Potrivit unui document al anchetatorilor, aflat între cele prin care se cere aviz de la Parlament pentru ridicarea imunităţii a trei foşti miniştri, unul dintre martorii audiaţi până la acest moment în dosarul licenţelor Microsoft a dat o amplă declaraţie privind modalitatea de acordare a licenţelor.
Printre altele, martorul susţine că, în 2004, Claudiu Florică, unul dintre personajele cheie ale afacerii cu licenţe Microsoft, la acea dată şeful Fujitsu Siemens Computers, "a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la sediul Ministerului Educaţiei şi prin această presiune să oblige practic, firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Claudiu Florică în cele două extensii de contract, una în valoare de 20 milioane de dolari şi cealaltă de 96 milioane de dolari, semnate în timpul guvernării PSD". Potrivit declaraţiei martorului, "în schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcută prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată."
Martorul, căruia anchetatorii nu îi dau numele la acest moment, relevă pe parcursul declaraţiei sale comiterea în cadrul procedurilor de selectare a firmelor şi de achiziţiei a mai multor fapte de trafic de influenţă şi luare de mită. Acelaşi martor leagă şi numele fostului prim-ministru Adrian Năstase, precum şi ale altor demnitari apropiaţi acestuia de afacerea licenţelor Microsoft. Potrivit martorului, persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim - ministru în perioada 2000 - 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, şeful Cancelariei Primului - ministru în acea perioadă, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu - ministru al Educaţiei 2000 - 2004, Cristina Ghiţulică - şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 - 2004, Mihnea Costoiu - secretar general al ministerului în acea perioadă, Traian Ionescu - director în Ministerul Educaţiei, Valentin Cotârţă - director în cadrul Ministerului Educaţiei, Gheorghe Dinu - consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu - ministrul finanţelor la acea perioadă, Enache Jiru - secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica - ministru MCTI, precum şi miniştrii numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga.
Redăm în continuare declaraţia martorului aşa cum se regăseşte în documentul anchetatorilor:
„Acest megacontract în jur de 200 milioane dolari a fost iniţiat, negociat şi controlat de Claudiu Florică în perioada 2001 - 2002, când a avut în acest sens întâlniri directe cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi alţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, factori de decizie privitori la acest proiect. Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, deşi nu exista nici un fel de impediment din punct de vedere tehnic pentru o licitaţie deschisă, respectiva decizie fiind luată de Guvern într-o şedinţă închisă şi nepublică.
Contractul încheiat de Siveco cu Ministerul Educaţiei a fost conceput ca un contract cadru a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, pe măsură ce Ministerul Educaţiei obţinea bugetul necesar achiziţiei. Contractul a fost conceput ca un contract ce depăşea necesităţile pentru a permite noi achiziţii ulterioare prin acte adiţionale, fără o procedură de licitaţie.
Claudiu Florică a condiţionat prezenţa firmei Compaq în acest contract de subcontractarea întregii furnituri de echipamente şi servicii în valoare de 2,3 milioane dolari firmei Technet Austria , firmă înfiinţată de Dragoş Stan în Austria printr-un intermediar, prieten de-al său pe nume Thomas Heintschel, special pentru derularea de contracte care implicau plata unor mite pentru persoane politice implicate în aprobarea acestui contract.
Conducerea Compaq de la acea vreme, anume Mihai Pascali şi Călin Tatomir a aprobat derularea contractelor în această manieră şi a acceptat adaosurile comerciale exagerate ale firmei Technet Austria ştiind că din aceste adaosuri urma să fie plătită mita către persoanele din anturajul lui Adrian Năstase.
Claudiu Florică a condiţionat şi prezenţa firmei Siveco ca integrator în acest contract de subcontractarea unei părţi din softwear şi servicii în valoare de 1,5 milioane dolari firmei Kapraras Consulting condusă de Antonio Kapraras care urma să asigure la rândul ei plata unei mite către persoane din anturajul lui Adrian Năstase.
În anul 2002, Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la Fujitsu Siemens Computers şi ca urmare FSC a fost inclusă în contract în locul firmei Compaq şi a primit o comandă de echipamente de tehnică de calcul şi servicii în valoare de 8 milioane dolari, comandă condiţionată de cesionarea întregului contract către firma Net Consulting, firmă deţinută de Dragoş Stan şi care avea acelaşi rol de a plăti mitele promise de Claudiu Florică persoanelor din anturajul lui Adrian Năstase, acesta fiind singurul care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în mod direct prin negociere cu sursă unică.
