Remus Vulpescu a declarat joi, la ieşirea de la DNA, că la Hidroelectrica sunt şi "alte contracte problematice", însă compania, dacă va fi administrată corect, va putea să deţină capacităţi de generare sau să desfăşoare alte activităţi în domeniul energiei în întreaga regiune, nu numai în România".
"În mod sigur, sunt şi alte contracte problematice. În mod sigur, suntem încă departe de a fi făcut din Hidroelectrica o companie curată, o companie ce poate să-şi valorifice potenţialul. Hidroelectrica este, poate, singura companie a statului român care, astăzi, poate constitui un nucleu de dezvoltare regională în domeniul energiei. Hidroelectrica este o companie care, dacă va fi administrată corect, va putea într-un timp scurt - trei, patru, cinci ani, nu mai mult - să deţină capacităţi de generare sau să desfăşoare diverse alte activităţi în domeniul energiei în întreaga regiune, nu numai în România", a arătat Vulpescu, după ce a fost audiat în dosarul "Mită la Hidroelectrica".
Întrebat cu privire la calitatea lui în dosarul DIICOT ce vizează fapte de subminare a economiei naţionale, despre care a menţionat înainte de a intra la audieri, el a spus că aceasta este "de persoană care poate furniza detalii despre activitatea şi contractele Hidroelectrica".
Remus Vulpescu a mai arătat că, cel mai probabil, dosarul DIICOT a pornit la sesizarea unei asociaţii de salariaţi din Hidroelectrica.
Joi dimineaţă, înainte de a intra la DNA, Remus Vulpescu declara că are un dosar penal instrumentat de DIICOT, deschis după ce el a hotărât intrarea în insolvenţă a companiei.
Vulpescu nu a dorit atunci să facă niciun comentariu referitor la persoanele şi acuzaţiile din dosarul DNA în care este denunţător, însă, întrebat dacă a făcut denunţul pentru a scăpa de un dosar penal întocmit pe numele său, a declarat: "Un dosar de care ştiu şi care mi-a fost încropit este un dosar de subminare a economiei naţionale, pentru că am decis, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie la Hidroelectica, deschiderea proceduri insolvenţei la această companie care, aţi văzut, a fost bine administrată. Procedura a permis o reorganizare cu rezultate rapide şi extraordinar de bune pentru companie şi a dovedit că, atunci când statul doreşte să-şi rezolve problemele, statul poate să-şi rezolve problemele".
Remus Vulpescu a spus că nu ştie să aibă calitatea de învinuit în dosarul de la DIICOT.
Întrebat dacă a făcut "un deal" cu anchetatorii anticorupţie pentru a scăpa de dosarul de subminare, Vulpescu a arătat că nu doreşte să comenteze "aceste imagini din filme americane".
La DNA a venit, joi, şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, care a declarat, după ce a fost audiat tot în dosarul fostului său consilier Ioan Mihăilă, că nu are nicio implicare în acest caz şi că, de regulă, nu stătea la discuţii cu consilierii săi privind astfel de chestiuni.
Demnitarul nu a dorit să comenteze prezenţa sa în faţa procurorilor anticorupţie şi nici să spună ce le-a declarat acestora, precizând că nu are nicio implicare în cazul de corupţie pentru care este anchetat fostul său consilier.
Totodată, Niţă a subliniat că nu stătea "la taclale" cu consilierii săi, în legătură cu astfel de chestiuni.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Niţă a fost audiat ca martor în dosarul "Mită la Hidroelectrica", în care au fost arestaţi Ioan Mihăilă şi fostul director de trading al companiei, Eugen Brădean.
În dosarul "Mită la Hidroelectrica", la DNA au fost audiaţi miercuri, ca martori, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu şi fiul fostului şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI) din Ministerul Afacerilor Interne Virgil Ardelean, Alin.
Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Măgureanu ar fi cel care l-a recomandat lui Niţă pe Ioan Mihăilă, arestat în dosar.
Potrivit aceloraşi surse, Alin Ardelean ar fi asociat al omului de afaceri Rareş Criste - administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupţie, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica.
La DNA a fost audiat, luni, şi Rareş Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj.
Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean - director de trading la Hidroelectrica - şi a lui Ioan Mihăilă - fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă -, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.
Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive.
Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.
Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.
Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte "parteneri", pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.
Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.
În timpul discuţiei, Brădean, "pentru a întări seriozitatea ofertei făcute", a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.
Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte şi Brădean Eugen, au mai arătat procurorii DNA.
Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.
"În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)", arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.
Directoratul a respins propunerea cu trei voturi "împotrivă", o abţinere şi un vot "pentru", fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.
Comunicatul Hidroelctrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.
"Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei", se mai arată în comunicat.
Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.
Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niţă şi membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcţii, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a afirmat, la 1 noiembrie, că respinge "orice acuzaţie, afirmaţie, asociere" privind implicarea sa în scandalul şpăgii de la Hidroelectrica, el menţionând că a atenţionat conducerea companiei asupra consecinţelor penale ale unui contract cu preţ fix.
