Curtea Constituţională a fost sesizată, marţi, de Avocatul Poporului cu privire la procedura de redeschidere a urmăririi penale, acesta reclamând faptul că procurorul şi suspectul sau inculpatul nu pot participa la dezbateri în faţa instanţei, fapt ce nu asigură un proces echitabil.
Avocatul Poporului arată, în sesizarea transmisă judecătorilor constituţionali, că articolul 335 alineatul 4 din Codul de procedură penală încalcă legea fundamentală, având în vedere că nu este respectat dreptul la apărare.
"Textul legal criticat este neconstituţional, contravenind dispoziţiilor articolului 21 alineatul 3 referitor la soluţionarea cauzei în mod echitabil şi articolului 24 privind dreptul la apărare, din Constituţia României. În speţă, supunerea confirmării ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale - sub aspectul legalităţii şi temeiniciei -, judecătorului de cameră preliminară fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, nu respectă exigenţele de soluţionare a cauzei în mod echitabil, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, şi nici dreptul la apărare", precizează Avocatul Poporului.
Textul de lege care urmează să fie analizat de Curtea Constituţională reglementează faptul că "redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult trei zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă".
De altfel, Curtea Consituţională a constatat, în trei situaţii distincte, faptul că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului" este neconstituţională, întrucât afectează dreptul la un proces echitabil.
Un caz recent în care s-a folosit procedura redeschiderii urmăririi penale este cel referitor la dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Procurorii Parchetului de pe lângă instanţa supremă au decis, în 5 februarie, reluarea cercetările în cazul evenimentelor în urma cărora au murit zeci de persoane. Soluţia de confirmare în acest caz urmează să fie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 9 martie.
O altă situaţia cu notorietate în care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale a fost cea în cazul parlamentarului Laszlo Borbely. Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.
Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.
Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.
De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.
