Sirianul Omar Hayssam, condamnat pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak, scrie, din penitenciar, că în următoarele şase luni România se va confrunta cu "un val de refugiaţi" de peste 3.000 de persoane pe zi, pentru care trebuie asigurate cazare, hrană şi condiţii decente.
Într-o postare pe Facebook, sirianul Omar Hayssam îi răspunde, din penitenciar, consilierului prezidenţial Leonard Orban, care spunea că, în total, în România vor ajunge puţin peste 1.700 de refugiaţi, însă ei vor sosi treptat în cele şase centre de primire disponibile şi vor fi verificaţi.
Hayssam susţine că lucrurile sunt mult mai grave şi că România se va confrunta cu un "val de refugiaţi".
"Nu vreau să contrazic un oficial al statului român numai de dragul de a mă băga în seamă..., dar sunt totuşi un om alfabetizat, cu foarte mult timp la dispoziţie şi cu un minim acces la informaţie... Lucrurile sunt mult mai serioase, problemele mult mai grave şi sarcina rezolvării lor mult mai delicată decât apare în percepţia şi mesajul unor înalţi demnitari din patria noastră. Considerând fluxul de migranţi din ţări precum Serbia şi Ungaria, în opinia mea, România se va confrunta cu un val de refugiaţi de peste 3.000 de persoane pe zi, în următoarele şase luni. Evenimentele din Orientul mai mult sau mai puţin apropiat şi situaţia dintr-o sumă de spaţii vecine celui european implică o panică acută în rândul populaţiei şi mişcări spectaculoase a mari mase de oameni. Europa Occidentală se va preocupa de administrarea crizei refugiaţilor în parametri existenţi şi va soma ţări de graniţă ale Uniunii, ca România, să-şi asume excedentul de migranţi pe speze proprii", afirmă el.
Conform acestuia, problemele pe care le ridică un flux crescând de imigranţi sunt de ordin legal, poliţienesc, administrativ, sanitar, politic, iar pentru un stat care "depune eforturi substanţiale de aderare la Spaţiul Schengen", problemele de natură militar-poliţienească, de prevenire a unor riscuri şi de menţinere a siguranţei locale şi unionale nu sunt uşoare şi nici binevenite.
Omar Hayssam spune că trebuie găsite soluţii la problemele administrative.
"3.000 de oameni pe zi înmulţit cu 30, înmulţit cu 6 înseamnă peste jumătate de milion de refugiaţi. Ei vor trebui cazaţi, hrăniţi şi vor necesita asistenţă medicală şi socială. Legali sau nu, refugiaţii sunt oameni care merită un tratament uman. Ei trebuie să mănânce şi au nevoie de condiţii decente de viaţă, chiar si în acest tranzit forţat. Deşi nu m-aş grăbi să folosesc cuvântul «tranzit»... Cred că mulţi refugiaţi nu vor putea fi fizic repatriaţi, iar dacă accesul lor nu va fi permis în ţările mai la vest de România, şederea lor aici se va cere îndelungată. Nu spun că e bine sau e rău, spun doar că forţa majoră ne va obliga să găzduim un număr însemnat de emigranţi", mai spune Hayssam, susţinând că ministerele Agriculturii şi Sănătăţii ar trebui să redacteze studii de impact pentru varianta "nu tocmai optimistă".
El mai spune că România are, teoretic, un deficit de populaţie şi unul de forţă de muncă, iar, pe termen mediu, o parte din masa de imigranţi ar putea fi asimilată, însă nu ştie dacă statul român va primi fonduri suficiente de la partenerii europeni şi de la Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi pentru a asigura subzistenţa populaţiei excedentare.
"În modesta mea opinie, ar trebui înfiinţată o entitate juridică specială, prezidată de un oficial român cu reputaţie solidă. Un ministru, un demnitar cu vechi state de serviciu, o personalitate. Acest oficial ar trebui secondat de o sumă de vicepreşedinţi reprezentând comunităţi de rezidenţi, etnii şi naţionalităţi legate tradiţional de emigranţi, oameni din ambasade, personalităţi arabe locale (mă gândesc aici la persoane unanim apreciate ca Raed Arafat)", afirmă el.
Conform acestuia, în România exista câteva comunităţi arabe importante: sirienii, libanezii, irakienii, palestinienii şi, în mai mică măsură, egiptenii şi iordanienii.
"Cei mai multi refugiaţi vor veni din Siria, din Irak, dar şi din alte state din regiune sau din spaţiul arab. Cred că 70-80 la sută dintre ei sunt musulmani suniţi, dar vor exista cu siguranţă şi shiiţi şi creştini. Entitatea de care vorbeam, construită pe un parteneriat public-privat, ar trebui să aibă în board şi oameni de religie, atât din partea Muftiatului Turco-Tătar, cât şi din partea centrelor islamice particulare. Un parteneriat cu un aşezământ cultural musulman important ar fi binevenit, desigur cu unul neimplicat politic şi în mod manifest nesolidar cu orice grup extremist. În egală măsură, statutarea unui protocol cu Patriarhul Libanului, cu misiunile creştine din Beirut şi Siria, cu Patriarhia Alexandriei ar fi obligatorie", consideră Omar Hayssam.
El mai spune că ar trebui făcute de demersuri de cooperare cu alte state interesate şi că, dacă era liber, ar fi "purces la treabă fără ezitare".
Primii imigranţi pe care România s-a angajat să-i primească la cererea Uniunii Europene vor sosi în ţară în luna noiembrie, a declarat, marţi, Leonard Orban, consilierul pe politici europene al preşedintelui Klaus Iohannis.
Leonard Orban a precizat, într-un interviu la Europa FM, că, în total, în România vor ajunge puţin peste 1.700 de refugiaţi, însă ei vor sosi treptat în cele şase centre de primire disponibile şi vor fi verificaţi.
Consilierul prezidenţial susţine că cine nu va avea dreptul la azil nu va putea rămâne în România.
"Oferta a fost făcută de către Guvernul României şi este următoarea: 1.705 migranţi pe aşa-numitul mecanism de relocare intra-UE, adică să preluăm 1.705 persoane din alte state membre, mai precis din Grecia sau Italia, pe o perioadă de doi ani, începând cu luna noiembrie 2015. Şi pe relocarea extra-UE, deci din tabere de refugiaţi din afara UE, 80 de persoane, tot pe o perioadă de doi ani. În total, oferta făcută de Guvernul României a fost de 1.785 de persoane", a precizat Orban.
Cele şase centre în care vor ajunge imigranţii sunt în Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Şomcuţa Mare, Rădăuţi şi Timişoara.
Aici, imigranţii vor primi apă, hrană, cazare şi servicii consulare, iar România va primi de la Uniunea Europeană câte 6 mii de euro pentru fiecare persoană. Regimul în aceste centre va fi unul deschis, spune Leonard Orban.
Pe de altă parte, Orban a arătat că, după părerea sa, România nu este pregătită să integreze migranţi, el menţionând totodată necesitatea unei strategii.
"E o părere personală, subliniez: România este complet nepregătită pentru a integra migranţi. (...) În calitate de comisar european, am vizitat foarte multe state membre şi am văzut problemele care există în ceea ce priveşte integrarea migranţilor, de la problemele adulţilor - dificultăţile de găsire a unui loc de muncă, învăţarea limbii ţării gazdă - până la dificultăţile pe care le au copiii să se integreze în sistemele şcolare. (...) Cred că în România - şi în acest context, dar trebuie să lăsăm la o parte acest context hai să-i spunem exploziv care există la nivel european - este nevoie de discuţii foarte serioase între specialişti, să stabilim cum ne putem pregăti pentru integrarea migranţilor. E ridicol să crezi că într-o Europă deschisă, mai devreme sau mai târziu, nu vor veni migranţi la tine, că nu se vor stabili din ce în ce mai mulţi străini, nu neapărat din Asia, de pe alte continente, şi vor veni şi vei avea probleme de integrare", a mai spus Orban.
Traian Băsescu a declarat, marţi seară, că România ar trebui să refuze să primească refugiaţi, precizând că "nu este problema noastră" şi că ştie "ce frumos este să mintă UE" atunci când spune că aceştia vor fi cazaţi doar doi ani şi adăugând că Europa primeşte acum "lecţia propriei nesăbuinţe".
