Instanţa supremă a condamnat luni, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, două dintre cele 75 de persoane judecate în dosarul "Fraudă la referendum" şi a dispus anularea a opt voturi falsificate, din lista de votare a Secţiei 105 din Piatra Olt.
Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, trimişi în judecată în dosarul "Fraudă la referendum", au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia.
Instanţa supremă i-a condamnat la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pe Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
Totodată, instanţa a dispus desfiinţarea parţială a listei electorale de la Secţia 105 Piatra Olt, judeţul Olt şi a anulat de pe această listă opt voturi de la referendumul din 2012, care ar fi fost falsificate. Astfel, au fost desfiinţate: lista electorală suplimentară, pagina 2, poziţia 46, unde sunt menţionate datele de identificare ale lui Liuţă Raul Costache; lista electorală suplimentară - urna mobilă, pagina mobilă, poziţia 13, unde sunt menţionate datele Ginei Dobeanu; lista electorală suplimentară - urna mobilă pagina 2, poziţia 29 unde sunt datele Elisabetei Prodan; lista electorală suplimentară pagina 1, poziţia 16, unde sunt menţionate datele lui Daniel Piţigoi şi de pe aceeaşi pagină, poziţia 17, unde sunt datele Geaninei Piţigoi; lista electorală suplimentară pagina 1, poziţia 1 unde sunt datele lui Alin Florin Rad, lista electorală suplimentară pagina 1, poziţiile 24 şi 25 unde sunt datele despre Daniela şi Marinel Dumbravă.
Marius şi Simona Preduţ au fost obligaţi de către instanţă la plata unor cheltuieli judiciare către stat de 700 şi, respectiv, 800 de lei.
Decizia instanţei supreme poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
DNA a cerut judecătorilor, în 24 ianuarie, condamnarea soţilor Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ la pedepse cu suspendare, arătând că aceştia nu erau instruiţi din punct de vedere legal şi că la nivel rural nu se cunoaşte atât de bine practica de votare.
În 10 ianuarie, avocatul celor doi solicitase instanţei să îi judece prin procedura simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, în care se arată că inculpatul recunoaşte integral acuzaţiile ce i se aduc de către anchetatori, iar în acest context i se scade o treime din pedeapsa ce va fi aplicată.
Tot atunci, instanţa a stabilit ca audierile în dosarul "Fraudă la referendum" să înceapă în 14 februarie, cu un prim lot de persoane, respectiv membrii Secţiei de votare 105, iar în 28 februarie să fie audiat un al doilea lot, cu membri ai secţiei de votare 140.
Liviu Dragnea declara atunci, la ieşirea din sala de judecată, că nu se teme de declaraţiile pe care le vor da cei doi inculpaţi care vor să admită acuzaţiile DNA. Dragnea preciza că nu-i cunoaşte pe cei doi şi că aceştia nu au de unde să-l cunoască pe el. "Nu au ei ce să declare despre mine", spunea Dragnea.
Vicepremierul Liviu Dragnea arăta că nu va mai comenta pe viitor cazul în faţa presei, dar că va veni la instanţă ori de câte ori este nevoie, pentru lămurirea acuzaţiilor ce i se aduc. Dragnea preciza că este posibil ca şi el să fie audiat la termenul din 14 februarie.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită "dilatorie". Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.
"Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.
Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.
