Reprezentantul DIICOT a cerut, la termenul de miercuri al dosarului privatizărilor strategice, în care fostul ministru Codruţ Şereş a fost condamnat la şase ani de închisoare, schimbarea încadrării juridice a infracţiunii principale, pentru a fi în conformitate cu noul cod penal (CP).
Astfel, în cazul în care completul de cinci judecători de la instanţa supremă va admite cererea procurorului de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), inculpaţii din dosarul "Privatizărilor strategice" ar urma să fie judecaţi pentru infracţiunea de divulgare a secretului economic, aşa cum este prevăzută în noul Cod penal, şi nu pentru trădare prin transmitere de secrete, cum apărea în vechiul Cod penal.
Tot miercuri, avocaţii inculpaţilor din dosar au cerut recuzarea mai multor magistraţi, invocând faptul că o parte din membrii completului de cinci judecători au făcut parte şi din completele care au dat soluţii în faza de fond a dosarului. Această solicitare a fost respinsă.
Judecarea dosarului s-a amânat miercuri pentru 1 septembrie din cauza lipsei de procedură, nefiind citaţi doi inculpaţi din dosar. Procesul disjuns din acesta, care îl are în vizor pe consultantul internaţional Stamen Stanchev, s-a amânat şi el, din acelaşi considerent. Astfel, nu a mai fost posibilă dezbaterea posibilităţii ca cele două dosare să fie conexate, astfel încât Stanchev să fie judecat alături de Şereş.
Instanţa supremă i-a condamnat, în 3 decembrie, pe Codruţ Şereş la şase ani de închisoare cu executare şi pe Zsolt Nagy la cinci ani de închisoare cu executare, consultanţii internaţionali Stamen Stanchev şi Vadim Benyatov primind 11 şi, respectiv 10 ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice.
Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivit deciziei instanţei supreme. Judecătorii au comasat pedepsele şi au dispus ca Şereş să o execute pe cea mai grea, de şase ani de închisoare.
În cazul lui Şereş, judecătorii au decis achitarea acestuia pentru una dintre faptele de trădare prin transmitere de secrete, condamnarea de şase ani fiind dată pentru o altă faptă de aceeaşi natură. La achitarea pentru una dintre fapte, a făcut opinie separată judecătoarea Francisca Vasile, care a stabilit ca Şereş să fie condamnat şi pentru cea de a doua faptă de trădare.
Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional, pedeapsă cu executare.
Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.
Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.
Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.
Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.
Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.
Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.
Gabor Kerekeş a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.
Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţenaul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.
Judecătorii ICCJ au stabilit, referitor la cheltuielile judiciare, ca Şereş, Nagy, Kerecheş, Susak, Flore şi Mustafa să plătească statului câte 10.470 de lei, Mucea şi Donciu - 8.640 de lei, iar Benyatov - 35.470 de lei.
Cele 661 de ore de traducere făcute de translatori bulgari, cehi, turci şi englezi vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiţiei, potrivit aceleaşi hotărâri.
Decizia instanţei supreme a fost contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în prezent judecându-se recursul.