Omul de afaceri Dan Adamescu şi judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, trimişi în judecată, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, rămân în arest, a decis, joi, Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Decizia magistraţilor de la CAB nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.
"Respinge, ca nefondate, cererile inculpaţilor Moldovan Mircea şi Stanciu Ion de revocare a măsurii preventive şi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu", se arată în decizia de joi a CAB.
Instanţa a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive în cazul celor patru magistraţi şi a omului de afaceri, în cadrul primului termen al dosarului de corupţie, judecat pe fond la Curtea de Apel Bucureşti.
Magistraţii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, au fost suspendaţi din funcţie de Secţia pentru judecători a CSM, după ce au fost trimişi în judecată, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.
Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea din funcţie a celor patru magistraţi, de la Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, ca urmare a trimiterii în judecată a acestora.
Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru au fost suspendaţi din funcţie începând din 25 iunie, conform unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii.
În 24 iunie, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe oamenii de afaceri Dan Adamescu şi Iosif Armaş, acesta din urmă în stare de libertate, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.
Mircea Moldovan va fi judecat pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi şapte fapte de luare de mită, dintre care trei în formă continuată, Ion Stanciu pentru două fapte de luare de mită, dintre care una formă continuată (şapte acte materiale), iar Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru pentru luare de mită. Dan Grigore Adamescu este acuzat de două fapte de dare de mită, iar Iosif Armaş, pentru trei fapte de dare de mită.
Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, pentru complicitate la două fapte de luare de mită şi instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Ilie Preda, pentru dare de mită şi patru fapte de complicitate la luare de mită în formă continuată, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) pentru şapte fapte de dare de mită, Emanoil Postelnicu pentru două fapte de dare de mită şi Gabriel Hanganu pentru patru fapte de dare de mită.
În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii anticorupţie arată că cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor sau pentru a oferi modalităţi de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru desemnarea preferenţială a unor administratori judiciari, atribuirea preferenţială a unor dosare de insolvenţă, pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.
De exemplu, notează anchetatorii, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferenţial, unor societăţi, practicieni în insolvenţă, anumite "dosare bune".
Prin sintagma "dosare bune" în materie de insolvenţă se înţelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obţinerea unor venituri substanţiale de către societatea de insolvenţă, au menţionat procurorii.
În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanţei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar, mai arată procurorii.
Anchetatorii au arătat, în actul de sesizare a instanţei, că elementele definitorii ale activităţii infracţionale a celor patru judecători s-au structurat pe mai multe paliere: întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei; întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti, pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolvenţă "bune" în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; formularea "ofertelor", constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă.
Dosarul va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, primul termen urmând să aibă loc joi, când instanţa va verifica legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate în cazul inculpaţilor.
