Şapte bolnavi de cancer, care au dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătăţii şi CNAS, au câştigat în instanţă dreptul de a primi medicamente compensate în proporţie de 100%, decizia fiind pusă de îndată în executare.
Cele trei instituţii ale statului - Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) - sunt obligate, printr-o decizie luată miercuri de Curtea de Apel Bucureşti, să asigure reclamanţilor medicamente pentru tratarea cancerului, fără ca aceştia să aducă vreo contribuţie financiară personală.
"Obligă pârâţii să asigure reclamanţilor următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală): Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Popescu Alma Iuliana, Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Onofrei Mircea Gabriel, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Mitrache Elena Aura, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Drăgan Viorica, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Groper Alexandru, Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul Imets Joszef-Aba, Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul Ursache Robert Sebastian", se arată în decizia Curţii de Apel.
Hotărârea, chiar dacă este executorie şi se aplică de îndată, nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă de Guvern, Ministerul Sănătăţii şi CNAS.
Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a dat în judecată statul român, în trei dosare diferite, pentru nerespectarea dreptului pacienţilor la Sănătate, garantat prin Constituţie, prin faptul că nu a reactualizat timp de ani de zile lista medicamentelor compensate.
APCR anunţa, în 30 mai, că a demarat trei procese împotriva statului român, respectiv declanşarea procedurii de infringement pentru încălcarea Directivei 89/105 care prevede ca statele europene să soluţioneze cererile de introducere a unor terapii pe listele de medicamente compensate şi gratuite în maxim 180 de zile, demararea unei acţiuni în instanţă pentru obligarea Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să actualizeze lista medicamentelor compensate şi demararea unei ordonanţe preşedinţiale prin care şapte pacienţi care suferă de boli cronice, membri ai APCR, solicită autorităţilor să le pună la dispoziţie tratamentul inovator prescris de medic care este esenţial pentru supravieţuirea lor şi care nu are alternativă pe lista deja existentă a medicamentelor gratuite şi compensate.
"Au trecut şase ani, peste 2.000 de zile de când ne luptăm cu bolile noastre şi pierdem război după război pentru că nu ne putem trata cu acele medicamente care ne-ar oferi şanse reale la viaţă. Sunt şase ani de când discutăm cu autorităţile, de când tragem semnale de alarmă şi tot atâţia ani de când autorităţile au ales să ne ignore. De data aceasta sunt obligate de instanţă să-şi îndrepte atenţia către noi şi să ne răspundă solicitărilor noastre de a avea acces la medicamente de ultimă generaţie", declara preşedintele APCR, Cezar Irimia.
Preşedintele APCR preciza că Bulgaria şi-a reactualizat lista de medicamente compensate de patru ori în doi ani, iar România nu a făcut-o niciodată timp de şase ani.
"Pacienţii care ar fi avut o şansă reală la viaţă au murit din această cauză.Ne vedem amăgiţi şi păcăliţi. (...) Nu mai tolerăm niciun derapaj. Chiar dacă Uniunea Europeană impune reguli în sistemul de sănătate, România le încalcă", mai spunea Irimia.
Avocatul APCR, Dan Cimpoeru, preciza că este pentru prima dată când pacienţii români iau acţiune la un asemenea nivel împotriva statului român şi, chiar şi aşa, aceştia vor mai avea de aşteptat până când problema accesului la tratament va fi soluţionată.
Cimpoieru explica faptul că există Directiva 89, care obligă statele ca într-un termen maxim de 180 de zile să stabilească dacă vor include sau nu un anume medicament nou, molecule, iar dacă decide să nu includă acea moleculă pe lista de compensate, trebuie să motiveze această hotărâre.
"Ei bine, acest termen este cu caracter imperativ şi acest lucru rezultă din decizia Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene, care a stabilit clar acest lucru. În România, din 2008 până în preznt, această listă a fost actualizată de-a lungul timpului foarte punctual: doar 34 de molecule noi incluse pe aceste liste. În prezent există în jur de 140 de medicamente care au fost avizate de comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, au trecut cele 180 de zile, dar nu s-a luat nicio decizie. Ultima «decizie» este că se amână discuţia acestei liste de medicamente compensate până în toamana acestui an. În opinia noastră, România, prin autorităţile sale, a încălcat această directivă", spunea la acel moment avocatul.
Cimpoeru adăuga că CE va emite un punct de vedere oficial şi, dacă se va considera că există indicii că s-a încălcat această directivă, va fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
În ce priveşte componenta naţională, avocatul a precizat că a iniţiat o acţiune în contencios administrativ, pentru ca Guvernul, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să fie obligate să actualizeze această listă.
"Există şi un al doilea palier, ordonanţa preşedinţială, prin care persoanele fizice, adică şapte pacienţi reclamanţi, solicită instanţei să pronunţe o ordonanţă preşedinţială oprin care să oblige Guvernul să asigure acest tratament cu molecule noi. E greu de estimat cât va dura, dar estimez că din partea CE vom avea o poziţie oficială în două-trei luni. În ce priveşte ordonanţa preşedinţială, teoretic, ar trebui ca într-o lună, maxim două să avem o soluţie. Litigiul în contencios e greu de estimat", a mai spus Dan Cimpoeru.
Avocatul a mai atras atenţia asupra faptului că România, începând din 12 mai, nu mai are niciun act normativ naţional de aplicare a Directivei europene 89.
El a mai spus că dacă CJUE va condamna România, atunci sunt aşteptate sancţiuni şi obligativitatea de a respecta acea directivă. Avocatul APCR a menţionat şi că ţări precum Franţa sau Austria au fost în această situaţie, însă nu s-a ajuns la o decizie finală, pentru că s-a intrat în normal în timpul procesului.
"Sperăm şi noi să nu ajungem în această fază finală", a mai spus Cimpoieru.
Preşedintele APCR a precizat că sunt în jur de 1.000 de pacienţi a căror viaţă depinde de această reactualizare a listei.
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lepădatu, a explicat, la rândul său, că numărul pacienţilor care ar avea nevoie de noile medicamernte nu este foarte mare, în prezent fiind 165 de cazuri de melanom malign şi 35 de lupus, în unele cazuri tratamentul costând până la 10.000 de euro lunar.
"Noi nu suntem un grup de scandalagii care vor ca România să sufere, dar cumva am ajuns la o limită. Am fost forţaţi să luăm astfel de măsuri drastice, pe care nu le agreem sub nicio formă. Cumva, autorităţile s-au speriat de sumele mari de bani pe care trebuie să le aloce. Noi, cu resursele noastre limitate am încercat să vedem ce ar însemna intrarea pe listă a acestor molecule noi, câţi pacienţi ar fi. Pe melanom sunt 165 de pacienţi, pe lupus, până acum şi-au cumpărat cu resurse proprii tratament, 35 de pacienţi. Deci vă daţi seama că nu sunt mii. Spaima guvernanţilor noştri este exact ca spaima englezilor, că o să dea navală o turmă de români. Se sperie ce mulţi pacienţi o să fie şi, de fapt, o să fie câteva sute de oameni. Pe mine mă deranjează lipsa de empatie şi lipsa de grijă a celor de sus", a spus preşedintele APAA.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, anunţa, în 17 aprilie, că noua listă de compensate va fi evaluată în totalitate, dar până atunci, din luna mai, pacienţii cu boli rare fără terapie în ultimii ani vor beneficia de medicamente compensate.
