Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia din cetatea Orini. Mama sa, Elisabeta, era din seminţia lui Aaron. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul i-a fost vestită de către Arhanghelul Gavriil preotului Zaharia, pe când slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de înger, Zaharia a rămas mut până ce i-a pus nume fiului său Ioan.
Prorocul Maleahi l-a numit pe Ioan “Îngerul Domnului”, pentru că avea să gătească calea (Mal. 3, 1), iar Mântuitorul spune că Ioan este îngerul de care a vorbit Maleahi (Matei, 11,10). De ce “înger întrupat”? Pentru că Ioan Botezătorul a ajuns să poarte semnele biruinţei asupra păcatului originar. El nu-şi mai câştiga pâinea cu sudoarea frunţii şi ducea o viaţă de ascet. “Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare din piele împrejurul mijlocului şi mânca lăcuste şi miere sălbatică”. (Ev. Marcu 1,6). Astfel, Ioan a devenit vrednic să-L vestească lumii pe Domnul Iisus Hristos. Nu întâmplător, Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat pe uşile împărăteşti ale sfintelor altare, în biserici, cu aripi de înger.
Menirea Sfântului Ioan Botezătorul a fost aceea de a pregăti poporul pentru primirea Lui Mesia, de a-L descoperi şi a-L face cunoscut poporului Israel: “În al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele său, tetrarh al ţinutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna şi Caiafa, a fost cuvântul Lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie...” (Ev. Luca 3, 1-2).
Proorocul Ioan avea să-L proslăvească pe Dumnezeu prin moarte cumplită, de martir, tăindu-i-se capul din porunca lui Irod.
