Ieri n-a mai plouat la Brăila ca în zilele precedente, însă, în ciuda apariţiei soarelui, pericolul de inundaţii a rămas la fel de actual. Dunărea a continuat să crească, ajungând la cota de 679 cm, iar presiunea pe diguri s-a accentuat într-o asemenea măsură, încât au apărut grifoane. Asta înseamnă că apa a început să se infiltreze prin corpul digului, dislocând material din componenţa acestuia şi slăbindu-i structura de rezistenţă. Au fost depistate, deocamdată, şapte grifoane, pe digul care apără Insula Mare a Brăilei. "Deja am reuşit să le «stingem», acoperind locul afectat cu balast şi criblură. Supraveghem în continuare întreaga lungime a digului şi suntem gata să intervenim acolo unde este necesar. În momentul de faţă se efectuează lucrări de supraînălţare a punctelor pe unde se intra cu utilaje în fondul forestier. În acele locuri digul s-a tasat, formându-se aşa-numitele «şei», iar acum e nevoie să le aducem la nivel, ca să nu scăpăm apa pe acolo. Avem sprijinul celor de la IMB ("TCE 3 Brazi" SRL n.n.), care sunt gata să intervină cu saci cu nisip şi alte materiale, dacă este nevoie", ne-a declarat Dan Ionel, directorul sucursalei brăilene a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF).
Pe malul dinspre terasa brăileană sunt probleme în continuare la Chiscani, unde 48 de hectare la la marginea localităţii erau, ieri, pe punctul de a fi inundate. 
Digul gălăţean de la Şendreni era, ieri, pe punctul de a fi depăşit de ape, deşi fusese supraînălţat cu saci cu nisip
În municipiu, Dunărea a mai înaintat câţiva centimetri pe faleză, depăşind aleea de promenadă şi intrând pe spaţiul verde. Rămân, de asemenea, sub apă Zona Liberă, străzile Ancorei şi Anghel Saligny, precum şi capătul străzii Danubiului, în dreptul noului sediu al Căpităniei. Prognozele hidrologice nu sunt deloc optimiste. Dimpotrivă, astăzi şi mâine sunt aşteptate noi creşteri de nivel, cota putând ajunge la 694, cu doar câţiva centimetri sub maximul de 699 cm, atins în urmă cu patru ani.
Malul brăilean este apărat de un dig mult mai solid
Cod roşu doar pentru gălăţeni, care au un dig mai mic
Evoluţia Siretului i-a prins puţin pe picior greşit pe cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila. Aceştia au trimis luni noapte, în jurul orei 23.30, mesaje telefonice în regim de urgenţă către toţi factorii decizionali de la conducerea judeţului, anunţându-i că s-a instituit cod roşu pe Siret şi că sunt ameninţate de inundaţii comunele Măxineni, Siliştea şi Vădeni. În atari condiţii, primii care ar fi trebuit evacuaţi din calea apelor ar fi fost, aşa cum s-a întâmplat în 2005, sătenii din Corbu Vechi. În ciuda mesajului alarmist, măsura evacuării nu s-a luat, însă, din simplul motiv că încă nu este cazul de inundaţii în judeţul nostru. Siretul venea ieri, într-adevăr, cu un debit de 2.300 metri cubi pe secundă, dar nu punea în pericol localităţile menţionate, fiindcă digul de pe malul brăilean este foarte solid. Siretul ar trebui să mai crească doi metri ca să poată depăşi acest dig. În schimb, pe malul gălăţean, digul este mult mai firav, localităţile riverane din judeţul vecin fiind realmente în pericol de inundaţii. Acest lucru putea fi observat, ieri, la podul de la Şendreni. În partea gălăţeană, pompierii şi localnicii se căzneau cu saci de nisip, supraînălţând digul care mai avea o gardă de doar câţiva centimetri. În partea brăileană, în schimb, câţiva săteni din Vădeni priveau liniştiţi puhoaiele, bazându-se pe faptul că apa nu are cum să treacă de digul înalt de circa patru metri, construit în timpul regimului comunist după inundaţiile catastrofale din anii '70. Totuşi, pentru orice eventualitate, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila a pregătit saci cu nisip, pentru a putea interveni imediat, dacă Siretul va continua să crească şi va începe să pună în pericol localităţile şi terenurile agricole din judeţul nostru. Reamintim că, în 2005, atunci când s-a spart digul la Corbu Vechi, Siretul venea cu un debit de circa 5.000 metri cubi pe secundă, valoare mult peste cea înregistrată ieri, de 2.300 mc/s.
