Comisia de Dialog Social din cadrul Prefecturii Brăila a fost ieri scena unui schimb de replici tăioase şi dure între sindicatul de la societatea "Laminorul" şi administraţia acestei uzine, aşa cum, din păcate, se înregistrează tot mai des în ultima perioadă între cei doi parteneri. Fiecare dintre părţi s-a acuzat de dezinformare a membrilor comisiei prefecturale cu privire la realitatea din societate, cu scopul de a-şi argumenta forţat punctul de vedere. Mai mult, Sindicatul "Metal 94" a acuzat direct conducera Inspectoratului Teriorial de Muncă (ITM) Brăila că nu s-a implicat ferm în îndreptarea neregulilor pe care organizaţia le-a tot semnalat în ultima perioadă. "Cearta" a durat mai bine de două ore şi a plecat de la o lungă listă de acuzaţii lansată de sindicat, cea mai gravă fiind aceea că administraţia uzinei nu asigură sufiecientă apă potabilă salariaţilor care lucrează în sectoarele fierbinţi. Totuşi, prefectul judeţului, Mihaela Marcu, a reuşit să stăpânească discuţiile aprinse şi să calmeze spiritele celor două tabere. Concluzia a fost aceea că o bună parte din acuzaţiile punctuale lansate în scris în sesizarea către Prefectură s-au adeverit în urma controalelor efectuate de inspectorii de muncă brăileni, drept pentru care ITM Brăila a stabilit un set clar de măsuri de redresare a abaterilor constatate. De asemenea, Prefectura a cerut monitorizarea strictă a îndeplinirii acestor sarcini la termenele stabilite de inspectorii de muncă. Ca o notă de culoare, în urma discuţiilor de ieri a reieşit că ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul cheltuielilor uzinei este de trei ori mai mică decât media europeană, realitate care a făcut-o pe Mihaela Marcu să remarce, mai în glumă, mai în serios, că sindicatul este un "înger" că a permis un nivel scăzut al acestui indicator.
O listă lungă
Lista problemelor semnalate de către sindicat membrilor CDS (Comisiai de Dialog Social) a început cu acuzaţia legată de neasigurarea necesarului de apă potabilă către salariaţii uzinei, mai ales în zonele unde temperaturile ating frecvent 70 - 80 de grade Celsius. A continuat cu diminuarea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile, după care liderul sindical, Constantin Iarca, a punctat cu privire la nerespectarea graficului de acordare a concediilor către salariaţi şi rechemarea unora dintre ei la lucru, chiar dacă erau în concediu, precum şi întârzierea plăţii primei de vacanţă. De asemenea, a reclamat o serie de întârzieri la plata unor anumite tipuri de donaţii din partea administraţiei către sindicat, asumate prin Contractul Colectiv de Muncă pe unitate, aşa cum este cazul, de exemplu a cotei de 50% din cheltuielile cu masa angajaţilor la cantina unităţii. "Solicităm Prefecturii Brăila o intervenţie fermă cu privire la toate aceste nereguli şi abuzuri din partea administraţiei. Mai cu seamă dorim ca ITM Brăila să nu facă doar figuraţie prin uzină, aşa cum a făcut-o de multe ori, şi să dea curs cu cea mai mare seriozitate sesizărilor noastre. De multe ori ni s-au cerut nume şi persoane aflate în situaţiile reclamate de sindicat, însă nu putem oferi informaţii de acest gen pentru că administraţia vânează pur şi simplu salariaţii pe care apoi îi persecută şi-i şicanează. Şi am foarte multe plângeri în acest sens", a spus Iarca adăugând că în ultima perioadă conducerea societăţii pune presiune mare pe sindicat şi încearcă uzurparea acestuia fie din punct de vedere financiar, prin întârzierea la plată a drepturilor cuvenite organizaţiei, fie din punct de vedere al imaginii, prin încercarea de încurajare a unui al doilea sindicat existent în uzină.
În replică, directorul general al uzinei, Vladimir Dvoryanchikov, a punctat că toate problemele reclamate survin unei situaţii economico-financiare grele pe care industria metalurgică şi implicit compania brăileană o traversează de câţiva ani. Ca o completare, Mirela Bamiopol, directorul de Resurse Umane al uzinei, a ţinut să contraargumenteze detaliat acuzaţiile sindicatului arătând punctual, la fiecare problemă reclamată, că unitatea şi-a îndeplinit obligaţiile chiar dacă sindicatul i-a fost ostil. A recunoscut, totuşi, că sunt întârzieri la plata unor drepturi către organizaţia de sindicat, inclusiv delegaţiile şi deplasările membrilor de sindicat, pe care, în parte, le-a recuperat prin plăţi zilele acestea.
ITM a confirmat o bună parte din acuzaţiile sindicatului
Inspectorul şef al ITM Brăila, Dumitru Văduva, a prezentat în linii mari concluziile controlului la "Laminorul" dispus de Prefectură în urma sesizării directe de la sindicat şi a arătat că în majoritatea cazurilor acuzaţiile au fost confirmate. "Lăsând la o parte acuzaţiile nefondate cu privire la activitatea noastră în relaţia cu societatea în cauză, vă pot spune că în urma controlului o bună parte din cele sesizate s-au confirmat. Notabil cu privire la aspectele neconfirmate ar fi cele legate de reducere a săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile. Trebuie spus că aplicarea unei astfel de măsuri este legală şi poate fi aplicată în paralel cu măsura reducerii numărului de salariaţi aşa cum s-a întâmplat deja în uzină. Măsura reducerii săptămânii de lucru a fost introdusă în legislaţia muncii în cursul anului 2011, pe când negocierea efectivă a CCM la Laminorul s-a făcut în 2009. Cu alte cuvinte, la data negocierii părţile nu puteau prevedea o asemenea modificare, drept pentru care nu o au prinsă în contract. De aceea punctul nostru de vedere este că măsura aplicată la societate nu este nici ilegală şi nici un abuz sub argumentul că a fost implementată fără acordul sindicatului. Se ridică totuşi întrebarea de ce a fost nevoie de continuarea aplicării măsurii reducerii săptămânii de lucru şi după implementarea planului de reorganizare cu reducerea numărului de personal. Referitor la celelalte abateri constatate a fost stabilit un plan clar de măsuri cu termene fixe de conformare pe care unitatea trebuie să-l ducă la îndeplinire, inclusiv legat de problema asigurării apei potabile în cantitate suficientă pentru salariaţi", a spus Văduva. În replică, şefa de la Resurse Umane a "Laminorul" a explicat că săptămâna de lucru cu doar 4 zile a fost un compromis pe care l-a făcut pentru reducerea numărului de salariaţi vizaţi de concedierea colectivă. De asemenea, a punctat că nivelul mediu de salarizare actual în societate este de peste 1.800 lei în cazul muncitorilor, adică peste media întregului judeţ în ce priveşte indicatorul salariu mediu brut. La solicitarea şefului de la Casa de Pensii, Sorin Enache, Bamiopol a "scăpat" informaţia potrivit căreia ponderea cheltuielilor salariale în total cheltuieli este de numai 6-7 procente, foarte mic în comparaţie cu media europeană care este de peste 20%. "Mă surprinde acest procent mult prea mic şi poate nu aveţi dumneavoastră informaţia corectă. Dacă se confirmă totuşi (între timp Finanţele au confirmat veridicitatea informaţiei - n.r.) pot să afirm că liderul de sindicat este un înger că a permis o astfel de situaţie, pe când la ale unităţi ponderea este de trei ori mai mare. (...) Sugestia noastră către ambele părţi este aceea de a nu porni la discuţii din poziţii ostile aşa cum am observat astăzi la această şedinţă. Conducerea societăţii trebuie să se supună şi să ducă la îndeplinirea planul de măsuri dispus de ITM şi vom cere informarea noastră directă, la fiecare termen, cu privire la îndeplinirea sarcinilor", a concluzionat Mihaela Marcu, prefectul judeţului.
Reamintim că, un "meci" asemănător ca amploare între sindicat şi administraţie a avut loc şi în mandatul fostului prefect Dumitru Popa, când sindicatul reclamase o serie de abuzuri din partea administraţiei uzinei.
