Prezentarea programelor de reconversie profesională derulate în judeţul Brăila pe parcursul anului 2011, în cadrul şedinţei de dialog social, a constituit un prilej pentru reprezentanţii sindicatelor de a-şi exprima îngrijorarea faţă de disponibilizările anunţate în sectorul bugetar, dar şi îndoiala cu privire la eficienţa cursurilor de recalificare. Reprezentantul CSDR Brăila, Dumitru Şişu, a arătat că la nivel naţional confederaţiile sindicale sunt interesate să afle dacă există un plan de reconversie pentru persoanele ce urmează să fie disponibilizate pe viitor. "Pentru că în perioada următoare se anunţă concedieri masive din foarte multe domenii de activitate, vorbesc de bugetari, confederaţiile sunt interesate dacă există un plan de reconversie profesională vis-a-vis de cei care vor fi disponibilizaţi şi un plan de acompaniament social faţă de toată lumea care va pleca. Este vorba de cei 10.000 de bugetari anunţaţi şi încă 10.000 care nu sunt anunţaţi", a spus Dumitru Şişu. Sursa citată şi-a expimat nemulţumirea faţă de dezinteresul guvernului în legătură cu strategia de pe piaţa muncii elaborată la nivelul Uniuni Europene. "Aveţi o strategie cu privire la o evoluţie a pieţei muncii pe 5, 10, 15 ani, atât la nivelul UE cât şi al României? Pentru că dacă vă prezint nişte materiale din anii anteriori, noi am tot bâjbâit pe piaţa muncii şi n-am făcut nimic concret. Am sacrificat nişte oameni, i-am recalificat, iar în clipa în care le-am dat drumul pe piaţa muncii, deja pe sectorul respectiv erau blocate locurile. La nivelul UE există o strategie în acest sens şi m-ar interesa dacă România a luat ceva din strategia asta sau nu. Există un material prezentat prim- ministrului acum două săptămâni de către confederaţiile sindicale şi, se pare, nimeni nu dă niciun fel de importanţă, nici măcar ministrul Muncii. Şi atunci noi vom fi siliţi să mergem din nou la Bruxelles şi să spunem că România, la ora asta, nu doar că nu accesează fonduri necesare pentru dezvoltarea pieţei muncii, dar nici măcar nu ţine cont de strategia UE", a mai spus Dumitru Şişu.
Reprezentantul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), directorul executiv adjunct, Mihaela Mirică, a precizat că se fac prognoze, însă acestea nu coincid întotdeauna cu realitatea. "Înainte de toate se efectuează nişte studii care să ateste necesarul pe piaţa muncii, se fac la nivel naţional. La nivel judeţean, fiecare AJOFM îşi studiază cerinţele pieţei muncii. De aceea, aceste cursuri de formare profesională şi de recalificare se fac în deplină concordanţă cu cerinţele pieţei muncii la ora actuală. Nu facem cursuri de calificare ca să ne aflăm în treabă. Prognoze se fac, însă nu întotdeuna coincid cu realitatea", a spus Mihaela Mirică. Concret, conform datelor prezentate de AJOFM Brăila, în primele 7 luni ale anului 364 de şomeri au participat la cursuri finanţate din bugetul asigurărilor de şomaj, iar alţi 112 şomeri au urmat cursuri finanţate din fonduri europene. Dintre aceştia, numai 128 şi-au găsit loc de muncă după ce au absolvit programele de formare profesională, aşadar aproape un sfert dintre cursanţi.
