Municipalitatea brăileană se simte sigură pe proiectele cu finanţare europeană deja finalizate sau aflate în derulare, din punct de vedere al corectitudinii şi transparenţei procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări. Acesta este mesajul pe care primarul Aurel Simionescu a ţinut să-l transmită, după publicarea în ediţia de ieri a cotidianului nostru a unui amplu material legat de pericolul în care este ţara noastră, şi implicit Brăila, de a pierde finanţările europene pe patru programe operaţionale. Asta, în contextul unui val de suspiciuni ale Comisiei Europene legate de conflictele de interese de la nivelul primăriilor, consiliilor locale şi judeţene, unele dintre autorităţile locale fiind bănuite că au realizat caiete de sarcini cu dedicaţie pentru anumite firme. "Astăzi (joi, 5 iulie - n.r.) este la Constanţa o discuţie cu Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Afacerilor Europene şi o să vedem cum stau lucrurile şi în ce context se aşază ele. Ceea ce vă pot spune este că proiectele pe care noi le-am derulat, ori le avem în derulare, au fost deja controlate, ştiţi care a fost situaţia şi că suntem în diverse stadii în instanţă. Nu am avut alte proiecte în această perioadă la care să se facă licitaţie şi, deci, care să facă obiectul unui alt tip de control. Adică cele pe care le avem au fost controlate de mai multe ori. Dacă la nivel naţional, pe toate programele va exista acest control în cele două săptămâni în care delegaţiile de audit sunt în România, o să vedem care va fi rezultatul la nivel naţional şi ce se va discuta. În orice caz, noi nu am avut alte licitaţii făcute care să facă obiectul altor controale la nivel naţional", a precizat Simionescu.
De subliniat că Brăila are o mare problemă cu unul dintre marile proiecte cu finanţare europeană, mai precis cel vizând reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Dorobanţilor. Pe scurt, Autoritatea de Audit a ridicat obiecţiuni la caietul de sarcini, mai precis în dreptul unei prevederi care a impus ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibilii ofertanţi. Deloc întâmplător, câştigătorul licitaţiei a fost asocierea de firme în frunte cu gălăţenii de la "Tancrad", firmă care a câştigat pe bandă rulantă contracte pe bani publici la Brăila. Ca o consecinţă directă, a fost aplicată o corecţie de 25% din contribuţia UE, iar acum municipalitatea şi Ministerul Dezvoltării se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se stabili cine anume suportă corecţia cu 20 milioane de lei la proiect.
Reamintim că deja Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată acţiunea în instanţă iniţiată de către Primăria Brăila, în litigiu cu Ministerul Dezvoltării. Cu alte cuvinte, instanţa a susţinut concluziile raportului de audit, care arăta negru pe alb că prin caietul de sarcini au fost ridicate bariere în calea potenţialilor ofertanţi.
De asemenea, trebuie spus că, în această perioadă, Comisia Europeană a trimis în România patru misiuni de audit pe tot atâtea programe operaţionale (POR, POS - Mediu, POS Competitivitate şi POS - Transporturi). De aceste concluzii depinde acum soarta proiectelor accesate şi finanţate de România prin programele vizate de controale.
