Primarul oraşului, Aurel Simionescu, şi senatorul PSD Ion Rotaru, cei mai notorii lustrabili ai urbei, au câştigat prima rundă în lupta cu Legea Lustraţiei. Luni, judecătorii Curţii Constituţionale au pus, cu majoritate de voturi, eticheta de neconstituţionalitate pe Legea Lustraţiei. Curtea Constituţională a fost sesizată de către 29 de senatori şi 58 de deputaţi, în cadrul controlului anterior promulgării legii. Principalul argument pe care a marşat PSD-ul - partidul cu cea mai mare pondere de politicieni lustrabili - a vizat, în special, rezoluţia APCE şi deciziile CEDO referitoare la interzicerea condamnărilor colective.
Duetul lustrabil nu mai e, deocamdată, lustrabil
În acest context, i-am contactat în cursul zilei de ieri pe cei doi politicieni brăileni pentru a afla dacă, dată fiind trecerea pe linie moartă, pentru o perioadă, a Legii Lustraţiei, îşi fac speranţe pentru a mai apuca un mandat pe demnităţile publice pe care le deţin la această oră. Astfel, senatorul Rotaru ne-a explicat că încă este prematur pentru a se gândi la o nouă candidatură, deoarece aşteaptă să vadă cum se va finaliza toată problema, dar, într-un scenariu ideal, e posibil să-şi mai depună candidatura pentru postul de senator. "Mi se pare cam prematur să mă gândesc acum la aşa ceva, dar, probabil, după ce voi vedea forma finală a legii şi dacă colegii mei din teritoriu vor fi de acord, e posibil să mai candidez încă o dată", ne-a declarat social-democratul.
În mare, acelaşi răspuns l-am primit şi din partea primarului Simionescu, prim-vicepreşedinte PSD Brăila. Acesta ne-a explicat că e, totuşi, cam devreme pentru a face comentarii şi că abia după ce va vedea rezultatul final al legii se va gândi dacă va mai candida sau nu. "Însă îmi păstrez aceeaşi dorinţă de a mai candida pentru încă un mandat, pentru că, după cum am mai declarat, am proiecte de dus până la capăt", a mai adăugat edilul-şef.
Reamintim că atât Ion Rotaru, cât şi Aurel Simionescu au făcut parte din aparatul politic al puterii roşii. În timpul regimului ceauşist, Aurel Simionescu a prestat servicii politice în calitate de lider al UTC Brăila şi membru în CC al UTC, din 1985 şi până în 1989. În ceea ce îl priveşte pe Ion Rotaru, actualul senator a deţinut între 1978 şi 1989 funcţii în Comitetul Judeţean al UTC şi în cel al PCR Brăila.
Pe vremea lustraţiei...
Legea Lustraţiei a fost adoptată pe 19 mai de către Camera Deputaţilor. La categoria elementelor lustrabile au fost definite toate acele persoane care au deţinut funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru acestea în următoarele structuri ale puterii roşii: PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii din Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau ai aparatului de propagandă PCR-ist, directorii de editură cu aceeaşi orientare, persoanele din învăţământul de partid, cei din rândul Securităţii sau colaboratorii acesteia care au făcut poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratele Generale de Miliţie - inclusiv până la nivelul şefilor de post -, şefii misiunilor diplomatice şi consulare. Practic, persoanele din categoriile enumerate nu ar fi putut fi alese ori numite, pe o perioadă de 5 ani consecutivi, în funcţii şi demnităţi publice, cum ar fi cele de preşedinte al ţării, de senator, de deputat, de membru al CSM, de consilieri locali şi judeţeni, de consilieri prezidenţiali sau de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, de membri ai Guvernului, de judecători ai Curţii Constituţionale, de Avocat al Poporului, de membru în CA sau AGA în regiile şi companiile naţionale sau în conducerea executivă a BNR ori a băncilor din sistemul bancar de stat, de preşedinte sau vicepreşedinte al ICCJ, de procurori generali, de membri în conducerea ANI.
