Primarul Aurel Simionescu nu s-a arătat prea impresionat de problemele brăilenilor cu handicap locomotor semnalate de către cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei", în cadrul articolului "Prăpastia Indiferenţei". Deşi a recunoscut că brăilenii cu dizabilităţi pot întâmpina diverse situaţii neplăcute, edilul şef a dat de înţeles că din punctul său de vedere, în astfel de cazuri tendinţa de a exagera este mare. "Am văzut un comentariu cu partea lui de realitate şi partea lui de subiectivism legat de persoanele cu dizabilităţi. Vom avea în continuare o serie întreagă de presiuni privind mijloacele de transport care trebuie să aibă posibilitatea de adaptare. Dar nu pot să merg cu dotarea respectivă tot timpul. Când e o problemă, stăm un minut, apare rampa şi se urcă. Deci e nota de obiectivitate şi de subiectivitate în toată povestea asta, dar trebuie să fim pregătiţi pentru lucrurile acestea", a declarat Simionescu. De asemenea, sursa citată a mai spus că de cele mai multe ori când vin în instituţiile publice persoanele cu dizabilităţi sunt însoţite şi mai mult decât atât, municipalitatea are protocoale de colaborare cu asociaţii care îşi oferă ajutorul în asemenea cazuri. "Dacă doriţi o să vă invit o dată la audienţe. Pentru o persoană care are un grad de dizabilitate problema ei este cea mai importantă. Asta e problema lui, nu îl interesează că Parcul Monument e făcut nu ştiu cum sau că eu o să fac staţia de epurare sau alte lucruri. Fiecare dintre noi are o anumită problemă, iar încercarea noastră şi obligaţia noastră este să facem în aşa fel încât aceste probleme să fie cât mai rezolvabile să spunem aşa. Dar dacă are doi centimetri de bordură şi nu poate să urce aia este altă problemă! Aici începe o speculaţie. Deşi sunt şi astfel de situaţii. Noi am discutat, avem făcut protocol cu cei de la Asociaţia Persoanelor Nevăzătoare şi cu cei de la Asociaţia Persoanelor Surdo-mute, astfel încât să ne spună, pentru că ei sunt asociaţi «domnule, astăzi vine o persoană cu dizabilitate auditivă care are nevoie de buletin». Atunci avem protocolul făcut cu dumnealor, ne asigură asistenţa tehnică să îi spunem aşa, pentru acele persoane. Vin, le fac translaţia respectivă, au prioritate şi le rezolvă problema. La fel şi pentru cei nevăzători. (...) Chiar dacă nouă sau unora ni se pare că nu este aşa, pentru astfel de persoane - 2, 9, 900 -, câte sunt ele, trebuie să asigurăm aceste servicii", a conchis Simionescu
Ce a uitat, sau mai degrabă a omis să spună primarul este că, recent, a fost amendat cu 2.000 lei, de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, fiindcă la Brăila nu sunt asigurate facilităţi de acces pentru persoane cu handicap în cel puţin două treimi din mijloacele de transport public ale oraşului. Amenzi similare au fost primite de zeci de primari din marile oraşe ale României, precum Bucureşti, Alba-Iulia, Arad, Bacău, Braşov, Cluj Napoca, Suceava, Iaşi, Ploieşti, Tulcea şi multe altele.
"Persoanele cu dizabilităţi din numeroase localităţi sunt puse să aştepte până când vine un mijloc de transport dotat cu facilităţile necesare. Totodată, nu pot utiliza linii întregi pe care circulă doar mijloace neadaptate, ceea ce creează o atmosferă umilitoare privind persoanele cu dizabilităţi locomotorii", se arată într-un comunicat al CNCD.
Pe lângă primari, CNCD a aplicat o amendă substanţială, de 5.000 lei, şi Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, instituţie care avea obligaţia de a constata şi sancţiona nerespectarea prevederilor legale în domeniul asigurării de facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi. Sancţiunea a fost aplicată la nivel naţional, ca urmare a activităţii din teritoriu a acestei agenţii. Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Judeţeană Brăila, condusă în prezent de Adrian Ritzinger, ne-a transmis un comunicat în care se afirma că, în ultimii doi ani, la Brăila nu s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte existenţa rampelor de acces pentru persoane cu handicap. Pe teren, însă, situaţia este cu totul alta. Aici trebuie să precizăm că instituţia condusă de Ritzinger este dotată, totuşi, cu o rampă de acces pentru persoane cu handicat, deşi în articolul "Prăpastia indiferenţei" eronat s-a specificat că acea rampă nu există. Ea există, însă este situată în faţa intrării B a clădirii, situată pe Str. Mărăşti.
Reamintim că, peste 170 de brăileni sunt condamnaţi zilnic la umilinţă pentru că instituţiile publice nu le asigură accesul în incinta unităţilor, la zonele de promenadă sau în mijloacele de transport în comun. Rampele de acces pentru persoanele în cărucioare fie lipsesc, fie sunt inutilizabile. Şi asta în condiţiile în care de 15 ani legea obligă toate instituţiile statului să aibă rampe.
