• ctitorit în anul 1924, pe un teren pus la dispoziţie de regretatul primar Radu Portocală, Palatul Lyra va fi renovat de către ONG-ul care îl administrează, Societatea Filarmonică Lyra • toate renovările de până acum au fost realizate de familia regretatului dr. Nicu Teodorescu • în perioada interbelică, Primăria a alocat subvenţii de circa 1,5 milioane lei Societăţii Lyra • documentele care atestă acest lucru se află la Arhivele Naţionale • devenit sală de spectacole pentru soldaţii ruşi, după război, palatul ctitorit de George Cavadia a fost naţionalizat şi transformat în cinematograf, iar acum riscă să se ruineze • disputat ani la rând în instanţele de judecată, Palatul Lyra trebuie să fie urgent restaurat, el fiind pe “lista neagră” a clădirilor din Centrul Vechi, întocmită de municipalitate
Ridicat, semeţ, în Centrul Istoric al Brăilei, pe un teren donat, în anul 1923, de regretatul primar liberal Radu Portocală - cel care şi-a găsit sfârşitul într-o groapă comună de la Sighet, în anul 1952 - Palatul Lyra va fi renovat în perioada imediat următoare, după ce Primăria Municipiului Brăila a trimis somaţii tuturor proprietarilor de clădiri degradate, amplasate în zona veche a oraşului. Demersul ONG-ului Societatea Filarmonică Lyra, care administrează palatul cu acelaşi nume - monument istoric emblematic, construit în perioada interbelică -, ne-a fost confirmat de reprezentanţii Primăriei Municipiului Brăila, dar şi de prof. Ionuţ Săndel Balaban, managerul Filarmonicii “Lyra-George Cavadia”, instituţie a Consiliului Judeţean Brăila care şi-a desfăşurat activitatea în incinta Palatului Lyra, până în anul 2016.
“Toate renovările de până acum au fost realizate de familia Teodorescu din surse proprii, inclusiv renovările de la sala de spectacole ale Palatului Lyra. În anul 2019, în urma somaţiilor date de municipalitate proprietarilor de imobile amplasate în Centrul Istoric al Brăilei, ONG-ul care administrează Palatul Lyra a întreprins demersuri pentru renovarea măcar a faţadei edificiului, precum şi a părţilor laterale, chiar dacă este nevoie de o mare sumă de bani pentru a realiza acest lucru. La ora actuală, dosarul se află în faza de aprobare”, ne-a precizat prof. Balaban.
Potrivit arhitectului şef al Brăilei, Corina Anghelescu, Certificatul de urbanism nr. 1688 pentru “Lucrări de reparaţii şi întreţinere la Palatul Lyra”, beneficiar fiind Societatea Filarmonică Lyra, a fost emis încă din data de 16 septembrie 2019.
Naţionalizată forţat şi intrată în proprietatea Intreprinderii Cinematografice (“Româniafilm”), clădirea Societăţii Filarmonice “Lyra” a fost retrocedată, după anul 1989, societăţii filarmonice, după 14 ani de confruntări în instanţă, prin insistenţele şi truda regretatului dr. Nicu Teodorescu (decedat la vârsta de 90 de ani). Veteran de război, muzicolog şi mare iubitor de cultură, dr. Nicu Teodorescu este cel care a luptat, încă din anul 1974, pentru reînfiinţarea Societăţii Lyra. Aceasta a avut secţii de specialitate pentru 2000 de elevi, o Orchestră simfonică de amatori (în anul 1976) şi un Cor de cameră “Lyra” (în 1978). De numele dr. Teodorescu sunt legate, de asemenea, festivalurile muzical-literar-coregrafice “Orfica Lyra”, de odinioară. Adevărată emblemă a Brăilei interbelice, Palatul Lyra are nevoie urgentă de renovare şi restaurare.
Primăria a oferit 1.416 mp teren, plus 500.000 lei pentru construirea Palatului Lyra
Încă din anul 1883, lua fiinţă la Brăila Societatea Filarmonică Lyra. La 28 septembrie 1919, Adunarea generală a societăţii adopta “Statutele Societăţii Filarmonice Lyra”, condusă de un comitet avându-l ca preşedinte pe cunoscutul cântăreţ de lied şi romanţe George Cavadia (n. 1858, Macedonia - d. 18 ianuarie 1926, Paris). Documentul se află la Arhivele Naţionale şi ne-a fost pus la dispoziţie de consilierii instituţiei. Societatea Lyra avea drept scop “dezvoltarea culturii muzicale şi popularizarea ei, organizarea de concerte de muzică instrumentală şi vocală, organizarea de concerte populare şi înfiinţarea unei Academii de Muzică la Brăila”. Potrivit Procesului-verbal întocmit la acea dată, din comitet mai făceau parte: Al. Eliat (vicepreşedinte), Irina Lazaroneanu, R. Vasmagidi, Volumnia Gabrielescu, Elean Sălceanu, Brutto Bellafronte (directorul Societăţii generale de transport), Victor B. Mendl, Liviu Macedonescu, N. Niculessu, Mincu Koffler (casier) şi N. Brăescu (secretar). În cadrul şedinţei - lucru foarte important - “s-a luat act cu mulţumire de declaraţia d-lui Primar (preşedinte de onoare al “Lyrei” - nr.r.) că Primăria va subvenţiona societatea cu suma de 10.000 lei anual”.
În realitate, însă, subvenţiile acordate de municipalitate, începând cu primariatul lui Radu Portocală, au fost mult mai mari.
În anul 1923, spre exemplu - fapt dovedit cu documente de arhivă - Primăria Oraşului Brăila a cedat Societăţii Lyra, în mod gratuit, terenul “viran” situat pe strada Cojocari (fosta Grădină Paradis), în suprafaţă de 1.416,59 mp, care provenea din donaţia filantropului Dumitru Ionescu (fost primar al oraşului). Aceeaşi Comisiune Interimară a Primăriei Brăila, prezidată de edilul şef Radu Portocală, acorda suma de 500.000 de lei din fondurile municipalităţii “având în vedere că fondurile Societăţii Filarmonice Lyra sunt insuficiente pentru construirea unui local măreţ, aşa cum este necesar”.
Potrivit documentelor aflate la Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN), în perioada 1924-1937, Primăria Municipiului Brăila a alocat suma totală de 1.439.000 de lei Societăţii Filarmonice Lyra, fie pentru construirea palatului, fie pentru şcoala de muzică a societăţii, fie pentru realizarea instalaţiei electrice şi de canalizare. Alte sume au fost alocate, anual, pentru cumpărarea de lemne necesare încălzirii impozantului edificiu de cultură.
Acest lucru avea să işte, mai târziu, mai precis în anul 1938, pe vremea primarului Traian Ţino - reputat avocat şi publicist brăilean -, ample dispute inclusiv în presa vremii, dar şi în cercurile politice ale urbei dunărene. Elecvente, în acest sens, sunt articolele apărute în ziarele brăilene “Cuvântul” şi “Ancheta”, păstrate, de asemenea, în fondurile Arhivelor Naţionale şi care stau mărturie peste timp.
În anul 1933, februarie 5, în cadrul Adunării Generale extraordinare, a fost propus şi adoptat noul Statul al Societăţii Filarmonice Lyra din Brăila. Emblema societăţii rămânea, în continuare, “lyra muzicală”, iar Academia de Muzică lua numele fostului preşedinte şi mare donator al societăţii, cântăreţul şi compozitorul George Cavadia, trecut între timp, la cele veşnice, la Paris.
Palatul Lyra, ocupat de armata sovietică şi apoi naţionalizat!
Academia de Muzică (sau Conservatorul) fondată la Brăila în anul 1919, de Societatea Filarmonică Lyra şi condusă de Jean Adrian, funcţiona încă de la început cu mai multe clase: trei de pian, două de vioară, una de violoncel, una de flaut, două de canto, una de teoria muzicii şi una de teatru, ceea ce însemna foarte mult pentru Brăila interbelică. Unii dintre elevii şcolii de muzică participau la audiţii alături de profesorii lor.
Palatul Lyra, clădirea în care avea să funcţioneze societatea şi academia cu acelaşi nume, va fi ridicată, cu mari sacrificii, între anii 1924-1926, sub coordonarea arhitectului Săvulescu. Numai George Cavadia a donat suma de 1.000.000 lei pentru ridicarea edificiului, în afară de 200 de scaune şi un pian de concert. De asemenea, printre donatorii de frunte s-au numărat Primăria Oraşului Brăila, cum am amintit mai sus, precum şi Prefectura Brăilei, care a donat suma de 100.000 de lei. Pentru finalizarea lucrărilor şi pentru plata acusticienilor aduşi din Italia, Societatea Filarmonică Lyra a închiriat holul şi sala de concerte unui antreprenor de cinematograf, Stavru Valerianos. Datorită acusticii perfecte, sala de concerte a Palatului Lyra a fost numită “Sala Dalles a Brăilei”, aici concertând, de-a lungul vremii - până la sosirea armatei sovietice “eliberatoare” - mari nume ale muzicii româneşti, în frunte cu maestrul George Enescu. După muzicianul şi filantropul George Cavadia, la conducerea Societăţii Lyra s-a aflat profesorul Liviu Macedonescu, un alt nume de rezonanţă al Brăilei interbelice. Demn de amintit este şi faptul că, prin demersurile întreprinse de preşedintele Societăţii Filarmonice Lyra, compozitorul George Cavadia, a luat fiinţă în cadrul Primăriei Brăila un serviciu al muzicii, având în componenţă două instituţii muzicale: fanfară şi orchestră simfonică. În timp ce fanfara cânta de trei ori pe săptămână în Grădina Mare, Monument sau Lacu Sărat, precum şi în pieţele oraşului, încântându-i pe brăileni şi pe musafirii sosiţi aici de aiurea, fie ei marinari sau comercianţi, orchestra simfonică concerta săptămânal la Palatul Lyra sau la Palatul Comunal (actual Teatru “Maria Filotti”).
Din nefericire, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul Societăţii Filarmonice Lyra a servit ca sediu pentru activităţile “culturale” ale armatei sovietice de ocupaţie, intrând mai apoi, prin naţionalizare forţată (după anul 1947) în proprietatea Întreprinderii Cinematografice Bucureşti (“Româniafilm”). Palatul Lyra a devenit, astfel, “Cinematograful Lira”, cu “i”, nu cu “y”, la care obişnuiam să mergem, cu mic, cu mare, pe vremea dictaturii comuniste.
După 1990, prin strădania dr. Nicu Teodorescu, clădirea emblematică a Brăilei a fost retrocedată Societăţii Filarmonice Lyra, după ani şi ani de confruntări în sălile de judecată. În urmă cu zece ani, pe vremea controversatului Gheorghe Bunea Stancu, autorităţile intenţionau să reabiliteze Palatul Lyra cu fonduri europene, însă acest lucru nu s-a materializat.
Iată cum prezenta, deunăzi, reputatul critic de artă Maria Stoica somptuosul Palat Lyra, în Atlasul istoric al Brăilei: “Clădirea ocupă latura sudică a piaţetei spre care se deschide faţada principală, definită printr-o compoziţie tripartită, de inspiraţie neoclasică. Centrul compoziţiei conţine, la parter, intrarea cu trei arcade semicirculare, iar la etaj loggia limitată de balustradă şi ritmată de coloane ionice pe care se sprijină cornişa. La catul următor, foarte scund, loggia este suprapusă de o terasă. Volumul corespunzător sălii de concerte, supraînălţat, este terminat cu frontonul ascuţit, articulat de o fereastră diocleţiană, cu vedere spre terasă. Două pavilioane înguste, a căror decoraţie accentuează verticalitatea volumului, flanchează corpul central al clădirii”.
Monument istoric şi bijuterie arhitectonică a Brăilei, Palatul Lyra are urgentă nevoie de restaurare, nu doar de renovarea faţadelor. Dar, mai presus de orice, el trebuie să redobândească strălucirea de altădată.
