Istoricul maladiei SIDA a început la Kinshasa, capitala Republicii Democratice Congo, în anii 1920, înainte de a se răspândi într-o lumea aflată în plină în schimbare, notează un studiu publicat în revista "Science" şi elaborat de o echipă internaţională de cercetători, care au reconstituit istoria genetică a retrovirusului HIV (Virusul Imunodeficienţei Umane) responsabil pentru 36 de milioane de decese.
Cercetătorii de la Oxford (Marea Britanie) şi de la Universitatea din Leuven (Belgia) s-au concentrat mai ales pe tulpina de grup "M" a virusului HIV, care este cea mai răspândită. Virusologii ştiau deja că acest retrovirus a fost transmis de la maimuţe la om, în cel puţin treisprezece cazuri. Însă doar una din aceste transmisii specifice este responsabilă pentru pandemia umană, soldată până în prezent cu aproape 75 de milioane de persoane infectate, cele mai multe în Africa sub-sahariană.
Analiza cercetătorilor sugerează că între anii 1920 şi 1950 o combinaţie de factori, inclusiv urbanizarea rapidă, construcţia de căi ferate din Republica Democratică Congo (RDC), pe atunci Congo Belgian, precum şi schimbările din comerţul sexului, au favorizat apariţia şi răspândirea SIDA pornind de la Kinshasa.
"Pentru prima dată, am analizat toate datele genetice disponibile, folosind tehnici filogeografice de ultimă oră pentru a estima statistic originea virusului", a explicat profesorul Oliver Pybus de catedra de zoologie a Universităţii Oxford, unul dintre principalii autori ai studiului. "Putem spune cu un grad înalt de certitudine de unde şi când a pornit pandemia", a afirmat Pybus, citat de Mediafax.
Cum s-a răspândit virusul
Unul dintre factorii analizaţi sugerează că dezvoltarea căilor ferate, în special în Congo Belgian, a jucat un rol cheie în dezvoltarea pandemiei la debutul său, făcând din Kinshasa - unul dintre oraşele cel mai bine conectate din toată Africa Centrală - o placă turnantă a răspândirii maladiei.
"Datele din arhivele coloniale indică faptul că la sfârşitul anilor 1940 peste un milion de oameni trecuseră prin Kinshasa cu trenul în fiecare an", spune Nuno Faria, de la Universitatea Oxford, din echipa de autori ai studiului. El a menţionat că datele genetice au indicat că virusul HIV s-a răspândit foarte repede în Congo, pe o suprafaţă echivalentă cu cea a Europa de Vest, prin deplasarea pe căile ferate şi pe rutele navigabile. Potrivit cercetătorilor, aceste migraţii au permis virusului să-şi stabilească primele focare în zonele care dispuneau de reţele bune de comunicaţii cu ţările din sudul şi estul Africii.
Echipa de cercetători consideră că şi schimbările din societate care s-au produs din momentul obţinerii independenţei Republicii Congo, în 1960, au creat probabil condiţii ca virusul să se răspândească de la grupuri mici de persoane infectate cu HIV către populaţii mai mari, înainte de a se propaga în restul lumii la sfârşitul anilor 1970. Virusul HIV a fost identificat pentru prima dată de specialişti în anul 1981.
Schimbările din atitudinile sociale, mai în rândul prostituatelor, şi accesul mai mare la seringi comune pentru injectarea de droguri, dintre care unele au fost infectate, au ridicat în mod dramatic numărul persoanelor infectate.
"Cercetările noastre sugerează că după transmiterea iniţială a virusului de la animale la om, prin vânatoare şi consumul de carne de vânat, a existat o fereastră scurtă de timp din perioada existenţei Congo Belgian, care a permis în acestei tulpini de HIV să apară şi să se răspândească", a sintetizat profesorul Pybus rezultatele acestei cercetări internaţionale.
În anii 1960, sistemul de transport feroviar, care a permis virusului să se răspândească pe distanţe mari, a jucat un rol important, iar "seminţele pandemiei, deja semănate în întreaga Africă, au fost duse mai departe", a conchis sursa.
