Liniste. Trei saptamini de liniste. Fara ifosele Danielei Vasioiu, fara discursul pe note inalte al Simonei Draghincescu, fara tonurile de bariton de cartier ale lui Gheorghe Chiru, fara show-urile de stand-up comedy ale lui Tilea aflat in cautarea umanitatii. Liniste. Liniste si de la centru. Toti parlamentarii aia parasutati acum patru ani, tac in cor, p-acolo pa unde i-a prins linistea. Pa la Bucuresti. Gabriel Sandu tace discret, Buruiana tace tateste - nu vi se pare ca si cind tace, pare ca tipa? - iar Alin Teodorescu tace si face. Face pa dracu. In fond, in paranteza fie spus, Teodorescu e ala care a zis cu un tupeu aproape mitocanesc, de cite ori a fost intrebat, ca n-a facut nimic pentru Braila. Restul n-au zis, dar, pare-mi-se, tot nimic n-au facut. Si-am inchis paranteza.
Si fiindca vorbeam de Teodorescu, galagie pare a fi doar la invingatori. Cistigatori si la primarie, si la Consiliul Judetean, social-democratii se simt pe cai mari. Transeaza, proiecteaza, dicteaza impart, despart, discuta, imputa. In orasul incins doar de soare, efervescenta rosie sfiriie ca o picatura de apa pe un drajeu de calciu Sandoz si, chiar daca liderii PSD ar spune ca planifica sa arunce in aer Braila, nu ar fi nimeni care sa-i traga mai mult sau mai putin discret de mineca. Intr-o Braila fara opozitie, linistea-mi pare un zgomot amenintator.