Sfintele Muceniţe Minodora, Mitrodora şi Nimfodora au trăit în vremea împăratului roman Maximian Galeriu (305-311 d.H.), în provincia Bitinia. Aceste sfinte muceniţe, care erau surori, s-au retras în pustie pentru a se închina Domnului Iisus Hristos, iar datorită vieţuirii lor, au primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni. Şi astfel, credincioşii primeau, prin rugăciunile sfintelor surori, vindecare pentru nenumărate neputinţe.
Auzind Fronton, conducătorul cetăţii, despre faptele lor minunate, le-a chemat pe surori la el, spre a fi judecate. Văzând cât erau de frumoase, acesta le-a spus surorilor creştine că le va duce la curtea imperială, ca să le mărite cu patricieni. Fiind însă refuzat, Fronton a torturat-o până la moarte pe Minodora, care era mai mare, iar pe surorile ei le-a aruncat în temniţă.
După moartea Minodorei, păgânul le-a cerut celorlalte două surori să jertfească idolilor, însă Mitrodora şi Nimfodora s-au întărit şi mai mult în credinţă, văzând trupul lipsit de viaţă al iubitei surori. Până la urmă, pentru că nu au lepădat credinţa în Hristos, au fost ucise cu sălbăticie. Cronicile creştine povestesc cum, după moartea surorilor, s-a pogorât foc din cer care i-a ucis pe Fronton şi pe torţionarii săi.
