Sfânta Muceniţă Iulita a trăit şi a pătimit în vremea împăratului roman Diocleţian (284-305 d.H.), prigonitorul creştinilor. Iulita a rămas vaduvă la scurt timp după naşterea fiului său, Chiric. Atunci când sângerosul Diocleţian a declanşat persecuţiile împotriva creştinilor, Sfânta Muceniţă Iulita şi-a luat fiul şi a plecat din Iconia în Seleucia. Acolo, însă, a fost încătuşată şi dusă înaintea judecătorului păgân, pentru că aflaseră că era creştină. Ca să o înduplece pe Iulita să-şi lepede credinţa în Domnul Hristos, judecătorul l-a luat pe micuţul Chiric pe genunchi şi i-a spus câteva cuvinte. Deşi avea doar trei ani, Chiric a strigat: “Eu sunt creştin şi vreau cu mama mea!”
Auzind aceste cuvinte, judecătorul păgân, turbat de furie, l-a lovit pe copilaş cu piciorul, iar acesta s-a rostogolit pe treptele de piatră ale aşezământului şi şi-a dat duhul. Mai apoi, după ce a fost supusă la chinuri cumplite, Iulitei i s-a tăiat capul. Aşa l-au preamărit pe Domnul micul Chiric şi mama sa, Iulita.
Mai târziu, moaştele Sfinţilor Mucenici Chiric şi Iulita au fost cunoscute drept făcătoare de minuni. O parte din sfintele moaşte se află azi la Ohrida, în Biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu Vindecătoarea.
