Acesti sfinti fac parte din cei saptezeci de apostoli. Olimp si Rodion au suferit moarte martirica in vremea lui Nero, in cetatea Romei.
Erast a fost iconom al bisericii din Ierusalim si episcop al Paneadei, iar Sosipatru episcop la Iconiu (pomenit de Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre romani). Cuart a fost episcop al cetatii Beirutului, a botezat multi elini si a patimit pentru credinta in Hristos.
In aceasta zi facem si pomenirea Sfantului Mucenic Orest. Acesta a patimit in vremea imparatului Diocletian. A fost prins de guvernatorul Maximin si obligat sa cinsteasca zeilor. Sfantul Orest a raspuns: “Te inseli amarnic, ighemoane, necunoscand adevarul! Iata, zeii acestia sunt facuti din aur si argint, din arama si din fier, pentru inselaciunea omeneasca. Ei nici nu vad si nici nu aud, fiind lucruri facute de maini omenesti, care nu pot a-si ajuta lor, nici a face bine altcuiva. Pentru ce dar sa ma inchin lor?” Sfantul a fost batut fara mila cu diferite unelte, atat de mult, incat s-au schimbat patruzeci de ostasi, iar uneltele s-au rupt si s-au sfaramat, iar pe trupul lui nu era loc fara rani.
Mucenicul, cautand in sus a zis: „Dumnezeule, fa cu mine semn spre bine, ca sa vada cei ce ma urasc si sa se rusineze. Zicand acestea, a suflat asupra idolilor care erau in capiste si indata toti au cazut si s-au risipit ca praful. Apoi, Sfantul a strigat catre ighemon, zicandu-i: “Unde este taria zeilor tai, pentru ce nu si-au ajutat lor?” Si indata au fugit toti afara din capiste, fiind cuprinsi de frica; si a iesit si mucenicul. Dupa aceea, toata capistea s-a cutremurat si a cazut.
Este tinut in temnita sapte zile fara mancare si bautura, coastele ii vor fi arse cu fierul, i se vor bate 20 de cuie in calcaie si va fi legat de un cal salbatic ca sa fie tarat. In aceste chinuri isi va da duhul Sfantul Orest.
