Sfântul Apostol Bartolomeu a fost unul dintre cei 12 ucenici ai Domnului Iisus Hristos. Împreună cu Sfântul Apostol Filip şi cu Mariami, sora acestuia, Bartolomeu a fost prezent în cetăţile din Siria şi Asia de Sus, propovăduind peste tot învăţătura Domnului Hristos. Mai apoi, Filip a fost martirizat în cetatea Ierapole din Frigia (de către conducătorul cetăţii), Mariami a ajuns în Licaonia, iar Bartolomeu în Arabia, Persia şi India, unde a întemeiat mai multe biserici. A purces apoi în Armenia, unde a botezat mult popor, printre care şi pe împăratul armean Polimie. Numai că, din porunca fratelui împăratului creştinat, Astiagis, Apostolul Bartolomeu a fost prins şi decapitat. Creştinii au luat trupul sfântului şi l-au îngropat cu cinste într-un sicriu de plumb. Pentru că la sfintele moaşte se săvârşeau minuni, păgânii au luat sicriul şi l-au aruncat în mare. Minune: apa mării a purtat sicriul de plumb până în Insula Lipara. Acolo, Episcopul Agathon, după o descoperire făcută în vis, a mers şi a întâmpinat sfintele moaşte la marginea marii, le-a luat şi le-a înmormântat cu cinste în biserică. După un timp, sfintele moaşte au ajuns la Benevento, iar de acolo la Roma.
Sfântul Luca al Crimeii, pe care-l prăznuim astăzi, s-a născut pe 27 aprilie 1877 şi a trecut la cele veşnice în ziua de 11 iunie 1961. Sfintele sale moaşte, izvorâtoare de mir şi tămăduitoare, se află în oraşul Simferopol din Crimeea. În ciuda terorii regimului bolşevic, Sfântul Luca, medic de profesie, a refuzat în mod categoric să facă operaţii chirurgicale fără a avea în sală icoana Maicii Domnului. Pentru dragostea şi credinţa sa în Hristos, Luca a pătimit mult în temniţele comuniste.