La vremea aceea, mergând cei trei Magi de la Răsărit în Betleemul Iudeii, să se închine Lui Hristos, nu s-au mai întors la Ierusalim ca să-l anunţe pe Irod unde se află dumnezeiescul Prunc. La porunca îngerului Lui Dumnezeu, Magii de la Răsărit s-au întors cu pace în ţara lor, urmând o altă cale. Văzând că a fost înşelat de magi, regele Irod s-a mâniat foarte tare şi a poruncit uciderea tuturor pruncilor de parte bărbătească din Beleemul Iudeii şi din împrejurimi, gândind că, astfel, îl va ucide pe noul Împărat. Astfel, s-a împlinit proorocia: “Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii” (Proorocul Ieremia 31: 15; Evanghelia după Matei 2: 18).
Crima aceasta fără seamăn s-a petrecut la un an după Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, când sângerosul rege Irod căuta Pruncul mai ceva ca o fiară sălbatică, nu să I se închine, ci ca să-L ucidă. Prin voia Lui Dumnezeu, însă, sfânta familie şi Pruncul Iisus s-au refugiat în Egipt, scăpând, astfel, de mânia regelui Irod. Iar Irod avea să plătească pentru faptele lui.
Tot în acea vreme, la porunca necredinciosului Irod, Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ucis de către soldaţi în Templul din Ierusalim, pentru că nu şi-a dat fiul la moarte. Se spune că, după moartea acestuia, Irod a pus la cale omorârea bătrânilor lui Israel pe care îi întrebase deunăzi despre Prunc şi care îi spuseseră că Acesta avea să se nască în Betleemul Iudeii. Tot atunci, au fost ucişi Hircan, Marele Preot, şi cei şaptezeci de bătrâni ai Sinedriului.
Mâine, 30 decembrie, facem pomenirea Sfintei Muceniţe Anisia fecioara şi a
Cuvioasei Teodora din Cezareea.
