Tăierea împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos se prăznuieşte până astăzi pentru a arăta că Domnul întru toate a luat trup asemenea nouă şi S-a supus rânduielilor Legii şi că nimic nu a stricat din cele vechi, ci doar a împlinit toate. Mântuitorul Hristos a primit aceasta pentru a împlini şi desâvărşi rânduiala Legii Vechi, astfel încât să pună în loc tâierea împrejur cea după Duh, a inimii.
Ca să astupe gurile ereticilor, care îndrâznesc a zice că Domnul n-a luat trup, ci că S-a născut ca o nălucire, El a îndeplinit şi această rânduială la Templu. Căci, de n-ar fi luat trup, cum S-ar fi tăiat împrejur? Ba mai mult, El a închis şi gurile iudeilor celor rău credincioşi, care îl acuzau că strică Legea.
Astfel, după opt zile de la Naşterea Lui din Fecioara Maria, a binevoit să fie adus în locul unde, după obicei, iudeii se tăiau împrejur. Aşa a fost tăiat împrejur şi I s-a dat numele Iisus, precum Arhanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria la Buna Vestire.
Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei
Sfântul Vasile cel Mare a trăit pe vremea împăratului Valens, când Biserica era tare prigonită de necredinţa lui Arie. Sfântul ierarh Vasile a apărat cu toată puterea dreapta credinţă şi a îndrăznit să mustre chiar în faţă pe împăratul Valens, căzut şi el în erezia lui Arie.
Tatăl lui Vasile era din Pont şi se numea tot Vasile, iar mama sa era din Capadocia şi se numea Emilia. Sfântul Vasile a întrecut în ştiinţă pe cei din timpul său şi pe cei din vechime, căci învăţase toată filozofia şi toate ştiinţele din vremea aceea. Apoi, a fost sfinţit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei.
Sfântul Vasile a fost un om foarte înalt la stat şi drept ca o făclie, uscăţiv şi slăbit de ajunare şi de veghere, oacheş la faţă, dar obrazul îngălbenit, nasul lunguieţ, sprâncenele cercuite şi plecate, asemenea omului gânditor, fruntea increţită, umerii obrajilor ieşiţi, tâmplele adâncite, cam pleşuv la păr, cu barba destul de lungă, câruntă pe jumătate.
Sfântul Vasile a dus lupte grele pentru credinţa ortodoxă. Prin cuvântările sale, sfântul a lovit în credinţele ereticilor, apoi a dat învăţături şi îndemnuri pentru buna întocmire a vieţii de zi cu zi, a luminat tainele cele adânci ale făpturii, a păstorit turma lui Hristos, învăţând pe toţi şi ajutând pe săraci, pe bolnavi şi pe bătrâni, în aşezământul său vestit, numit Vasiliada. Sfantul Vasile cel Mare a trecut către Domnul în anul 379, când nu împlinise încă 50 de ani.
