Sfântul Mucenic Elefterie s-a născut la Roma, într-o familie de creştini de viţă nobilă. A rămas orfan de tată, fiind crescut de mama sa, Antia, care, potrivit tradiţiei, fusese botezată de Sfântul Apostol Pavel. Antia i-a încredinţat educaţia singurului ei fiu lui Anichit, Episcopul Romei.
Văzând darurile Lui Dumnezeu luminând sufletul copilului, episcopul l-a hirotonit pe Elefterie diacon la vârsta de 15 ani, preot la 18 ani şi episcop al Iliricului la frumoasa vârstă de 20 de ani.
În Iliric, Elefterie i-a atras pe mulţi păgâni la credinţă, învăţându-i pe toţi şi propovăduind cu putere religia creştină. De aceea, împăratul Adrian i-a ordonat comandantului Felix să-l aresteze şi să-l aducă la Roma. Sosind comandantul la
Valona (în Albania de astăzi), unde îşi avea scaunul episcopal Sfântul Elefterie, şi intrând în biserică, l-a văzut pe acesta slujind Domnului. Ca prin minune, inima lui Felix s-a schimbat şi din păgân a acceptat să devină urmaş al Lui Hristos. El a primit botezul de la Sfântul Elefterie şi au plecat împreună la Roma. Şi mergând Elefterie înaintea împăratului, i-a mărturisit acestuia că Hristos este Dumnezeul tuturor. Plin de furie, împăratul l-a supus pe episcop la multe torturi, acesta fiind biciuit, ars pe pat de fier, aruncat în smoală clocotită şi ars în cuptor de foc.
Plin de Duh Sfânt, Elefterie s-a izbăvit din toate acestea, cu puterea Lui Hristos. Văzând minunile, Caribus, eparhul Romei, a mărturisit că este creştin. A fost imediat torturat cu cruzime şi decapitat, împreună cu Felix, comandantul. Iar la
urmă, călăii i-au tăiat capul şi Sfântului Elefterie. Mama sa, Antia, a fost ucisă cu sabia, pe când îmbrăţişa trupul fiului mort pentru credinţă. Trupurile mucenicilor au fost mutate la Valona unde, până astăzi, se proslăveşte Dumnezeu, prin minunile care se fac la moaştele Sfântului Mucenic Elefterie.