Sfântul Mucenic Ciprian a trăit pe vremea împăratului roman Diocleţian (284-305 d.H), prigonitorul creştinilor. În prima parte a vieţii, până să-l cunoască pe Hristos, Ciprian a fost vrăjitor, filosof şi slujitor al zeului păgân Apollo, în Antiohia Siriei.
La acea vreme, spun cronicile, un tânăr păgân, Aglaid, s-a îndrăgostit de frumoasa Iustina şi, vrând să o ia de soţie, a cerut ajutorul vrăjitorului Ciprian, pentru că fusese respins de fecioară. Ciprian a trimis de mai multe ori la Iustina diavoli care să aprindă în ea pofta trupească pentru Aglaid. Dar vrăjile lui Ciprian au rămas fără rezultat, căci ea, creştină fiind, le alunga cu rugăciune, post şi semnul sfintei cruci. În urma acestor zadarnice eforturi, vrăjitorul Ciprian a cunoscut rătăcirea în care se afla şi s-a botezat în religia creştină. El a fost hirotonit preot, iar mai târziu episcop al Cartaginei. Sfântul Ciprian a murit ca martir pe data de 2 octombrie 304 d.H., împreună cu Sfânta Iustina.
În municipiul Bucureşti, pe Calea Victoriei, între străzile Stavropoleos şi Lipscani, se află Biserica Sfântul Ciprian - Zlătari. În această biserică se află la loc de cinste moaştele martirului: mâna dreaptă a Sfântului Ciprian. Oamenii îl cinstesc pentru partea luminoasă a vieţii sale: convertirea la creştinism, viaţa închinată slujirii Lui Hristos şi pentru cununa de martir pe care a primit-o în vremea când era episcop. Sfântul Ciprian este cinstit ca fiind cel care înlătura farmecele şi vrăjile. Mâna dreaptă a Sfântului Ciprian, făcătoare de minuni, se află în partea stângă a altarului, într-o casetă de mici dimensiuni; orice credincios se poate închina sfintelor moaşte.
