Sfantul Sava a trait in vremea imparatului Teodosie cel Mic (403-450). Era originar din Capadocia, iar parintii lui se numeau Ioan si Sofia. La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care il trimite la Cuviosul Teoctist.
Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe minuni. Din minunile sale amintim ca prin rugaciunea lui a izvorat apa in locuri fara de apa. A fost trimis ca sol la Constantinopol, de patriarhii Ierusalimului. Dupa multi ani de nevointe si nespuse bucurii duhovnicesti, Sfantul Cuvios Sava a avut o vedenie dumnezeiasca: a cunoscut data trecerii sale la cele vesnice. Culcandu-se in chilia sa, a chemat pe toti parintii si fratii si le-a dat sarutarea cea mai de pe urma, punandu-le egumen in locul pe Melit. Acestuia i-a poruncit sa pazeasca fara vatamare toate asezamintele manastirii date de dansul. Apoi au trecut patru zile fara sa guste ceva si sa vorbeasca cu cineva. Astfel, sambata seara, cerand Preacuratele Taine si impartasindu-se, a zis cuvantul cel mai de pe urma: "Doamne, in mainile Tale imi dau duhul meu". Si asa s-a savarsit in ziua de 5 decembrie 532. Cuviosul Sava a murit la varsta de 94 de ani. In secolul al XII-lea, trupul Sfantului Sava a fost luat de cruciati si dus in Venetia. Acesta a fost adus inapoi in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit abia dupa intelegerea dintre Papa Paul al VI-lea si Patriarhul ortodox grec Atenagora, in cadrul vizitei papei in Tara Sfanta, in anul 1965.
