Sfântul Mucenic Vasile a fost episcop al cetăţii Amasiei, pe vremea împăratului roman păgân Liciniu. Acesta din urmă, fiind căsătorit cu sora împăratului Constantin cel Mare, Constantina, a îndrăgit una din slujnicele soţiei sale, pe fecioara Glafira. Aceasta i-a mărturisit totul împărătesei, care a trimis-o departe de curtea imperială de la Nicomidia. Ajungând fecioara Glafira în cetatea Amasia, a fost întâmpinată cu multă bunătate de Episcopul Vasile şi de mulţi alţi creştini. Recunoscătoare, Glafira a dăruit toţi banii pe care-i primise de la împărăteasa Constantina bisericii din Amasia.
Aflând împăratul păgân unde a ajuns slujnica, a poruncit să fie aduşi din Amasia atât Sfântul Vasile, episcopul, cât şi fecioara Glafira. Între timp, însă, Glafira a murit, iar soldaţii l-au adus în faţa împăratului numai pe episcopul Amasiei. După ce a fost supus la numeroase torturi, Sfântul Vasile a fost omorât prin tăierea capului, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Trupul sfântului a fost găsit lângă cetatea Sinope şi dus în Amasia, unde a fost îngropat cu cinste în biserică.
“Indreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a aratat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta, ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte ierarhe Vasile, roagă pe Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!” (Troparul Sfântului Mucenic Vasile, episcopul Amasiei)
