Sfântul Mucenic Isidor s-a născut în marea cetate a Alexandriei şi a fost conducător în armata împăratului roman Decius (249-251 d.H.), prigonitorul creştinilor. La acea vreme, din răutate, ostaşul Iuliu i-a vestit comandantului armatei că Isidor este creştin. Când i s-a cerut să renunţe la credinţa creştină şi să jertfească idolilor, Isidor a refuzat, iar pentru aceasta păgânii i-au tăiat limba. Cronicile spun că, în chip miraculos, chiar şi fără limbă, creştinul Isidor tot Îl mărturisea pe Domnul Iisus Hristos. În aceste împrejurări, Isidor a fost condamnat la moarte, în anul 251 d.H., primind cununa muceniciei prin tăierea capului. Mulţi alţi creştini au fost ucişi atunci pentru credinţa lor.
“Mucenicul Tău, Doamne, Isidor, întru nevoinţa sa cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori i-a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule!”(Troparul Sfântului Mucenic Isidor)
