Sfantul Mucenic Antim a pastorit Biserica Nicomidiei in timpul persecutiilor impotriva crestinilor, dictate de imparatii Diocletian si Maximian. In anul 288 din porunca lui Maximian, au murit 20.000 de crestini in Nicomidia. In timpul acestei prigoane, Sfantul Antim era prezent in satul Semana, nu pentru a se feri de moartea muceniceasca, ci pentru a-i intari pe cei de acolo in primirea muceniciei.
Una din epistolele sale trimisa crestinilor din inchisoare, a fost predata imparatului Maximian. Imparatul citind epistola, a poruncit ca Antim sa fie prins. Sunt trimisi douazeci de soldati in cautarea si prinderea sa. Antim, vazator cu duhul, le-a iesit in intampinare soldatilor, i-a dus la casa sa, le-a slujit la masa ca unor oaspeti si numai dupa aceea le-a marturisit ca el este cel cautat.
Soldatii, uimiti de bunatatea lui Antim, i-au poruncit acestuia sa se ascunda, spunand ca-i vor marturisi imparatului ca nu l-au gasit. Antim le-a spus ca nu se fereste sa primesca moartea pentru Hristos si ca nu i se cade cestinului sa minta.
In drum spre imparat, toti soldatii au crezut in Hristos si au primit sa fie botezati. Ajuns in fata imparatului, Sfantul Antim a fost supus la multe torturi, iar in urma acestora i s-a taiat capul.
Maine, facem pomenirea Sfantului Mucenic Vavila.
