Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron a dobândit cununa muceniciei în anul 306 d.H., în timpul persecuţiei contra creştinilor, declanşată de împăraţii Maximian şi Maximus.
Teodor făcea parte din armata romană, când a izbucnit persecuţia în oraşul Amasia. Plin de râvnă, Teodor nu a vrut să ascundă că era creştin. Pentru aceasta, a fost închis în temniţă, fiind lăsat să moară de foame şi de sete. Mântuitorul, însă, i S-a arătat în temniţă, zicându-i: “Nu te teme, Teodor, căci Eu sunt cu tine; de hrana cea trupească şi de băutura cea pământească de acum nici să nu te mai atingi, căci cu Mine vei fi în împărăţia Mea cea cerească şi veşnică”. Tot atunci, i s-au arătat mai mulţi îngeri, astfel încât ostaşii care păzeau temniţa s-au umplut de spaimă. După aceasta, Sfântul Teodor Tiron a trecut la Domnul, fiind aruncat în foc.
Sinaxarul aminteşte de o minune a Sfântului Teodor, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363 d.H.). Vrând să-i batjocorească pe creştini, păgânul Iulian a dat ordin guvernatorului din Constantinopol să stropească proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie, Sfântul Teodor Tiron i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere (colivă).
