Sfântul Ioan Rusul s-a născut în jurul anului 1690, într-un sat din Rusia. A participat la războiul ruso-turc din anul 1711 şi a fost luat prizonier de către tătari, în luptele pentru dezrobirea Azovului, fiind vândut apoi unui ofiţer turc. Cronicile spun că tinerii luaţi prizonieri au renunţat la credinţă şi s-au făcut musulmani. Ioan Rusul, însă, a refuzat să urmeze exemplul tovarăşilor săi, răbdând cu mult curaj torturile asupritorilor.
Ioan a fost rânduit să îngrijească vitele stăpânului. Deşi i s-a oferit o odaie, a preferat să doarmă-n grajd, alături de animale, mulţumindu-i şi pentru aceea Lui Dumnezeu. Prin rugăciunile lui Ioan Rusul, grajdul se umplea de buna mireasmă; sfântul dormea puţin, se ruga mult şi se hrănea cu puţină pâine şi apă. Totodată, mergea la o biserică închinată Sfântului Gheorghe şi se împărtăşea cu Trupul şi Sângele Domnului.
La acea vreme, Ioan a primit de la Dumnezeu darul de a-şi cunoaşte momentul trecerii la cele veşnice. Preotul care l-a împărtăşit i-a adus Sfânta Împărtăşanie într-un măr, spre a fi ferit de fanatismul turcilor. După ce s-a împărtăşit, Ioan Rusul a trecut la cele veşnice, în anul 1730. În anul 1773, i s-a arătat în vis preotului care-l împărtăşise şi i-a descoperit că trupul său este neputrezit. Călăuzit de Dumnezeu, preotul a luat moaştele sfântului şi le-a aşezat în biserica “Sfântul Gheorghe”.
În anul 1832, Osman Paşa a jefuit biserica şi a aruncat în foc moaştele Sfântului Ioan Rusul, ca să se răzbune pe creştini. Se spune că trupul sfântului s-a mişcat în mijlocul flăcărilor ca şi cum ar fi fost viu, dar n-a ars. A rămas numai o urmă de negreală, care se păstrează şi astăzi drept mărturie. După anul 1922, moaştele Sfântului Ioan Rusul au ajuns în oraşul Procopie din Insula Evvia.
Tot astăzi, prăznuim amintirea Sfinţilor Mucenici Iuliu Veteranul, Terapont, Eladie şi Alipie.