Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, pe care-l prăznuim astăzi, a fost trecut în rândul sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 12 februarie 2007, iar proclamarea solemnă a canonizării sale a avut loc pe 29 august acelaşi an, la Mănăstirea Secu, locul unde a fost îngropat şi unde se află osemintele acestuia. Există mai multe ipoteze cu privire la locul naşterii Sfântului Varlaam, însă cea mai credibilă este aceea că ar fi originar din părţile Neamţului, din satul Borceşti.
Primul contact cu lumea monahală l-a avut la “Schitul lui Zosin”. Sfântul Ierarh Varlaam a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1632 - 1653. Dintre realizările sale ca mitropolit amintim: dreptul preoţilor de a fi judecaţi numai de instanţele bisericeşti; zidirea Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, în care a aşezat, în anul 1641, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Sprijinit şi de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640 şi s-a ocupat de organizarea Sinodului de la Iaşi, din anul 1642, care a îndreptat şi aprobat Mărturisirea de credinţă alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului. De asemenea, a tipărit “Cazania sau Carte românească de învăţătură la duminicile de peste an, la praznice împărăteşti şi la sfinţi mari” (1643), care este şi prima carte românească tipărită în Moldova.
Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. El a trecut la cele veşnice către sfârşitul anului 1657.
Astăzi îi mai prăznuim şi pe Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului, şi pe Sfinţii Ierarhi Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, Patriarhul Constantinopolului.
