Român originar din judeţul Bacău, Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti este mai puţin cunoscut la noi, însă foarte cinstit de ruşi şi mai ales de grecii ortodocşi. Ruşii îl cinstesc drept “sfânt cuvios”, iar grecii îl numesc “sfânt athonit”, ca unul care a luminat ca o torţă între călugării de la Sfântul Munte Athos. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinţilor în iunie 1992.
Cuviosul Antipa s-a născut în anul 1816, în satul Calapodeşti, judeţul Bacău. La vârsta de 20 de ani, a intrat în monahism, la Mănăstirea Calapodeşti. După doi ani, a purces la Muntele Athos din Grecia, stabilindu-se la schitul românesc Lacu. Şi-a petrecut 15 ani în rânduiala aspră de la Schitul Lacu, după care s-a mutat la Mănăstirea Esfigmen, una dintre cele mai vechi şi mai vestite de la Sfântul Munte. Acolo a stat patru ani, iar în această perioadă a fost călugărit sub numele de Antipa şi hirotonit diacon.
În anul 1860, Cuviosul Antipa s-a întors în Moldova şi a vieţuit în mănăstirile din vecinătatea Iaşului. A plecat apoi la Mănăstirea Valaam, ridicată pe o insulă din Lacul Ladoga. Mare iubitor de linişte şi înstrăinare, Cuviosul Antipa s-a aşezat la această mănăstire în anul 1865; acolo a trăit încă 17 ani în frica Domnului, fiind hirotonit preot. Sfântul Cuvios Antipa a trecut la cele veşnice la data de 10 ianuarie 1882 şi a fost înmormântat în gropniţa Mănăstirii Valaam.
În anul 1906, a avut loc, la Muntele Athos, canonizarea Cuviosului Antipa şi trecerea sa în rândul sfinţilor. Sfântul Antipa este cinstit mai ales în mănăstirile de la Sfântul Munte, fiind singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinţilor şi printre cei din urmă cuvioşi părinţi ai Athosului ortodox.
