Sfânta Muceniţă Teodosia a trăit şi a pătimit în marea metropolă Tir din Fenicia antică. Potrivit scrierilor lui Evsevie, episcopul Cezareei Palestinei, care a fost martor ocular, tânăra Teodosia, evlavioasă şi cu suflet blând, s-a apropiat de creştinii închişi în temniţă (pentru că nu mai jertfeau idolilor păgâni) şi i-a întărit în credinţa lor. Din această pricină, Teodosia a fost prinsă şi dusă de gardienii care păzeau temniţa înaintea judecătorului păgân. Acesta, auzind cele întâmplate, a poruncit să i se lege o piatră de gât şi să fie aruncată în mare. Prin purtarea de grija a Lui Dumnezeu, însă, îngerii au scos-o pe Teodosia din mare şi au dus-o la mal, vie şi nevătămată.
Când Teodora s-a înfăţişat înaintea judecătorului purtând în mâini piatra ce-i fusese legată de grumaji, acesta, turbat de furie, a poruncit ca să i se taie capul. Aşa a trecut la Domnul tânăra Teodosia. În următoarea noapte, Sfânta Muceniţă Teodosia li s-a înfăţişat părinţilor ei, înconjurată de o lumină cerească negrăită, alături de multe alte fecioare, şi ele mântuite, şi le-a zis: “Vedeţi ce mare este slava şi harul Hristosului meu, de care voiaţi să mă lipsiţi?”
Teodosia a rostit către părinţii săi aceste cuvinte pentru că o opriseră să-şi mărturisească pe faţă credinţa în Hristos şi să devină mucenic. Au făcut asta din dragoste părintească şi pentru a-i salva viaţa. Sfânta Muceniţă Teodosia a primit cu cinste cununa mărturisirii în anul 308 d.H., la vârsta de 18 ani.