Sfânta Muceniţă Agripina a pătimit şi a dobândit cununa muceniciei în anul 275 d.H., în vremea domniei împăratului roman Valerian. Agripina s-a născut la Roma, într-o familie de creştini, şi a primit încă din fragedă copilărie o educaţie aleasă, în duhul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos.
Mărturisind dreapta-credinţă în vremea persecuţiilor anticreştine, Sfânta Muceniţă Agripina fecioara a fost prinsă de păgâni şi supusă la numeroase torturi. Statornică în credinţă, Agripina nu a cedat şi a continuat să refuze să se închine zeilor. În timpul acesta, muceniţei i s-a arătat îngerul Domnului, care a întărit-o în credinţă. Nemaiputând suporta chinurile îngrozitoare la care a fost supusă, sufletul muceniţei s-a mutat la Domnul.
Se spune că, după mucenicie, însoţitoarele Sfintei Muceniţe Agripina, Vasa, Paula şi Agathonica i-au luat trupul şi l-au dus în Insula Sicilia. Iar pe locul unde au fost îngropate sfintele moaşte a fost ridicată mai apoi o biserică, închinată Sfintei Muceniţe fecioare Agripina. Acolo, potrivit tradiţiei creştine, s-au săvârşit multe minuni.
Tot astăzi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Aristocleu preotul.
