• sâmbătă, 29 august, în ziua praznicului Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ÎPS Arhiepiscop Casian a binecuvântat Mănăstirea Voievodală de la Măxineni • ierarhul Dunării de Jos a vorbit despre viaţa şi sfârşitul jertfelnic al Sfântului Ioan Botezătorul • aşezată la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, Mănăstirea Măxineni a fost fondată de domnitorul Matei Basarab, în anul 1636
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, prăznuit cum se cuvine la Mănăstirea Voievodală Măxineni, ctitorie a domnitorului muntean Matei Basarab.
Astfel, în marea sărbătoare a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, - înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi - a oficiat sâmbătă, 29 august, slujba Sfintei Liturghii în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici voievodale. La Sfânta Liturghie a fost prezent părintele protopop Mircea Băncilă, monahi, precum şi credincioşi sosiţi din satele învecinate.
Potrivit părintelui consilier Rareş Bucur, în cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, ierarhul Dunării de Jos a vorbit despre viaţa şi sfârşitul jertfelnic al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi a subliniat exemplul de dedicare, fără compromis, Lui Dumnezeu şi dreptăţii Sale, pentru o vieţuire curată în familie.
“Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima dintr-un an bisericesc ce se încheie, ne prezintă un eveniment trist în care cel mai mare om de pe pământ născut din femeie - cum l-a arătat Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos - a trebuit să se supună tăierii capului decât să abdice de la rânduielile aşezate de Dumnezeu în celula vieţii, care este familia. Cu atât mai mult sporeşte însemnătatea sărbătorii de anul acesta, întrucât Sfântul Sinod ne-a chemat să aprofundăm, să credem mai mult şi să căutăm argumente pentru pastoraţia spirituală a familiei creştine. Prin tăierea capului, Sfântul Ioan Botezătorul a arătat că pentru adevăr s-a jertfit cu bucurie şi veselie. Aşa s-au născut din curajul lui familii temeinice, sfinţi şi, mai ales, oaze de linişte şi pace, precum mănăstirea ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul, de la Măxineni”, a spus ierarhul Dunării de Jos.
În continuare, în biserica voievodală a fost săvârşită slujba parastasului pentru Mitropolitul Antonie Plămădeală, trecut la cele veşnice chiar în această zi de sărbătoare, pentru Acad. Emilian Popescu, precum şi pentru binefăcătorii sfântului aşezământ - voievozii ctitori, egumeni, monahi şi ostenitori.
Aşezată la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, Mănăstirea Măxineni a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637. Vechea biserică, ridicată de Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea şi strădania Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, iar stăreţia şi zidul de incintă au fost refăcute din temelii.
La data de 25 septembrie 2018, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii voievodale de la Mănăstirea Măxineni. Slujba de târnosire a fost precedată de Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. “Spre evlavia şi bucuria duhovnicească a credincioşilor care ajung în această zonă a ţării, în patrimoniul sacru al Mănăstirii Voievodale Măxineni sunt aşezate, în două racle, părticele din moaştele Sfinţilor Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu şi Ioan Maximovici”, ne-a precizat pr. Rareş Bucur.
