"Stim foarte bine ca (...) au fost comise crime foarte grave in Croatia", de catre sirbi, insa "nu au atins si nici depasit pragul unui genocid", a declarat Tibor Varady, reprezentant al Guvernului sirb, contestind astfel competenta judecatorilor in acest caz.
CIJ, instanta superioara a ONU, consacra cinci zile de audieri in cursul acestei saptamini, pentru ca judecatorii sa solutioneze litigiul.
O decizie va fi luata peste citeva luni.
"Conditiile prealabile esentiale privind competenta dumneavoastra nu sint prezente", a precizat Varady, apreciind ca "analizarea minutioasa a evenimentelor din Croatia de la inceputul anilor '90 nu reprezinta obiectul acestei curti".
Croatia a depus in 1999 o plingere la CIJ, acuzind Serbia-Muntenegru (atunci Republica Federativa a Iugoslaviei) de incalcarea Conventiei de la 1948 privind prevenirea si reprimarea genocidului, in timpul razboiului din perioada 1991-1995, soldat cu 20.000 de morti.
Croatia sustine ca Belgradul controla activitatea fortelor sale armate, a agentilor sai de informatii si a diverselor detasamente paramilitare din Croatia, in regiunea Knin, Slavonia orientala si occidentala si Dalmatia.
Autoritatile de la Zagreb considera ca Serbia trebuie sa raspunda pentru "epurarea etnica" care a fost comisa in Croatia, in rindul civililor, "o forma de genocid manifestata prin transportarea, uciderea, torturarea sau detentia ilegala a unui numar semnificativ de croati dar si distrugerea masiva a bunurilor".
La rindul sau, Belgradul contesta in bloc competenta CIJ in acest caz, oferind drept argument faptul ca in momentul inaintarii plingerii, Republica Federala a Iugoslaviei nu era membra a ONU si nici semnatara a Conventiei privind genocidul.