• ajuns între timp senator, fostul primar al comunei Măxineni este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infracţiuni de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii • potrivit rechizitoriului, Mihai Ruse este acuzat că s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul IAS Măxineni şi a luat în arendă 40 de hectare de la primărie, pentru care nu ar fi achitat redevenţa • inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, fiind vorba despre subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Brăila • fostul primar a fost reclamat de o persoană care a formulat plângere adresată direct Preşedintelui României
A urcat pe scara ierarhică, ajungând senator în Parlamentul României, însă este tras la răspundere pentru fapte ilegale cu terenuri agricole, comise în perioada pe când era primar la Măxineni. Este vorba despre politicianul brăilean Mihai Ruse, care a fost deja trimis în judecată de procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (PÎCCJ), pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii.
Ancheta poliţiştilor şi procurorilor a pornit după ce o persoană decisă să arate “afacerile” ilegale cu terenuri, derulate de Mihai Ruse pe vremea când era primar la Măxineni, a transmis o sesizare chiar către Preşedintele României. Mihai Ruse este acuzat că s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul IAS Măxineni şi a luat în arendă alte 40 de hectare de la primărie, pentru care nu a achitat redevenţa. În rechizitoriul procurorului, pus la dispoziţie de PÎCCJ, se arată că inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, fiind vorba despre subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Brăila.
S-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât în urma alegerilor din anul 2016 inculpatul a fost ales senator în Parlamentul României.
La sfârşitul lunii mai 2018, faţă de fostul primar, actual senator, s-a dispus trimiterea în judecată, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru toamnă, mai întâi urmând să fie judecate excepţiile invocate în cauză de către inculpat.
Acuzaţii grave
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, l-a cercetat în stare de libertate pe
inculpatul Mihai Ruse, senator în Parlamentul României, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată(9 acte materiale), conflict de interese în formă continuată (3 acte materiale), fals intelectual şi fals în declaraţii. Potrivit anchetatorilor, în perioada martie 2009 - mai 2011, la diferite intervale de timp şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de primar al comunei Măxineni, judeţul Brăila, inculpatul a încheiat trei contracte de arendare a unor terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ-teritoriale. “Prin actele îndeplinite, inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, constând în sumele obţinute reprezentând subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Brăila”.
Astfel, la data de 24.02.2012, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila s-a înregistrat procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de lucrători de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila – Serviciul de investigare a fraudelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, faptă comisă de inculpatul Ruse Mihai în calitate de primar al comunei Măxineni. În actul de sesizare, redactat urmare unei plângeri adresate Preşedintelui României de către o persoană, s-a reţinut, printre altele, că Ruse Mihai “s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul I.A.S. Măxineni şi a luat în arendă 40 de hectare de la primărie, pentru care nu a achitat redevenţa”.
Prin ordonanţa din 28.06.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, însă dosarul a revenit apoi tot la Parchetul Brăila. Ca urmare a alegerilor din anul 2016, inculpatul a fost ales senator în Parlamentul României în circumscripţia electorală Brăila, astfel că s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ancheta efectuată în cauză a scos la iveală mai multe fapte ilegale, comise de inculpatul Mihai Ruse, care a deţinut funcţia de primar al comunei Măxineni, judeţul Brăila, în perioada 1996 – iunie 2012, după cum au stabilit procurorii.
La data de 27.03.2009 Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, a încheiat cu o societate din Galaţi înscrisul intitulat “Acord de schimb temporar”, document înregistrat la Primăria comunei Măxineni , prin care părţile au efectuat un schimb de terenuri agricole. “Conform înscrisului încheiat pe o perioadă de 5 ani, unitatea administrativ - teritorială preia un teren agricol în suprafaţăde 11,2 ha, proprietatea S.C. (...) SRL Galaţi, situat pe raza comunei Măxineni şi acordă la schimb un teren agricol în suprafaţă de 11,34 ha, situat pe raza comunei Scorţaru Nou, judeţul Brăila. Ulterior, la data de 30.03.2009, între Primăria comunei Măxineni şi inculpatul Ruse Mihai, primarul comunei, a fost încheiat contractul de arendare, obiectul contractului constituindu-l tocmai suprafaţa de 11,2 ha care a fost preluată de unitatea administrativ – teritorială de la S.C. (...) S.R.L. Din partea Primăriei Măxineni, la rubrica “arendator”, contractul a fost semnat de (...) din cadrul instituţiei, din dispoziţia inculpatului Ruse Mihai, iar plata arendei s-a stabilit la nivelul de 400 kg grâu/ha/an (produse, produse şi bani sau numai bani). Ulterior, prin actul adiţional la contractul de arendă, semnat de inculpatul Ruse Mihai la rubrica “arendaş”, iar din partea Primăriei Măxineni, semnat de (...) s-a convenit rezilierea contractului, prin acordul celor două părţi. Potrivit adresei Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Brăila (A.P.I.A), inculpatul Ruse Mihai a depus în campania din anul 2009 cerere unică de plată pe suprafaţa de 43,27 ha ce conţinea şi suprafaţa de 11,2 ha, dobândită în baza contractului de arendă înregistrat la Primăria Comunei Măxineni. Urmare cererii depuse, Agenţia a emis Decizia de plată în avans pentru suma totală de 9.063 lei, din care suma de 2.345 lei s-a acordat conform contractului de arendă”, se arată în rechizitoriul pus la dispoziţie de PÎCCJ.
Procurorul de caz a mai stabilit faptul că, la data de 07.05.2009, între Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, în calitate de primar şi (...) a fost încheiat contractul de arendă prin care unitatea administrativ - teritorială a predat în arendă suprafaţa de 11,2 ha pe o perioadă de 6 ani la un nivel al arendei/an de 400 kg grâu/ha, cu plata în produse sau bani. “Suprafaţa de teren de 11,2 ha care face obiectul acestui contract de arendă este aceeaşi suprafaţă de teren care a fost înscrisă în contractul din data de 30.03.2009 dintre Primăria Măxineni şi inculpatul Ruse Mihai şi care a aparţinut SC (...) S.R.L. Potrivit adresei APIA - Centrul Judeţean Brăila (A.P.I.A), a fost depusă în campania 2010, cerere unică de plată pe suprafaţa de 43 ha”.
După doi ani, mai exact la data de 20.05.2011, după cum arată procurorii, între Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, în calitate de primar şi (...) a fost încheiat contractul de arendă prin care unitatea administrativ - teritorială a predat în arendă suprafaţa de 16,2 ha, pe o perioadă de 10 ani, la un nivel al arendei/an de 500 kg grâu/ha, cu plata în produse sau bani. “Conform anexei la acest contract, suprafaţa de 16,2 ha cuprindea şi terenul în suprafaţă de 11,2 ha, amplasat în tarlaua 172 şi 4, parcelele 10, 11 şi 3 pe raza comunei Măxineni, judeţul Brăila, suprafaţă de teren care a făcut şi obiectul contractelor de arendă anterioare. Potrivit APIA, societatea (...) a depus în campania 2013, cerere unică de plată pe suprafaţa de 49.05 ha”.
Conflict de interese
Astfel, după cum arată procurorii, inculpatul Ruse Mihai, în perioada martie 2009 - mai 2011, în calitate de primar al comunei Măxineni, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, a încheiat trei contracte de arendare a unor terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrative. În baza acestora s-a realizat în mod direct un folos material în cuantum total de 42.508,69 lei, fiind vorba aici despre infracţiunea de conflict de interese în formă continuată, prevăzută Codul penal.
În plus, actele înregistrate la Primăria Măxineni nu arătau luarea în arendă a unor terenuri. “Fapta inculpatului Ruse Mihai, constând în aceea că, la data de 18.05.2012, cu prilejul întocmirii adresei înregistrate la Primăria comunei a atestat, în mod nereal, că nu a luat în arendă terenuri agricole de la Primăria comunei Măxineni, deşi încheiase cu această unitate administrativ-teritorială contractul de arendă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 din Codul penal. Analizând activitatea derulată de inculpatul Ruse Mihai prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a materialului de urmărire penală administrat în cauză, apreciez că aceasta se circumscrie infracţiunii de conflict de interese, prev. de art. 253 1 Cod penal, atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective”, a mai precizat procurorul PÎCCJ.
Potrivit legii, infracţiunea de conflict de interese constă în “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv (…)”. După cum arată anchetatorii, prin actele îndeplinite, Mihai Ruse a asigurat foloase patrimoniale, constând în dreptul de folosinţă asupra terenurilor respective – arenda vizând suprafeţe de teren aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ-teritoriale, unde, la acea dată, primar era inculpatul. “Fiecare din contractele încheiate constituie acte materiale distincte ale infracţiunii continuate de conflict de interese, ele producând efecte juridice diferite şi pe perioade diferite (...) Nu prezintă interes dacă nivelul arendei este sau nu acelaşi cu cel practicat în relaţia cu alţi terţi contractanţi, căci beneficiul realizat nu se traduce prin plata unor sume de bani sau produse, ci în obţinerea unui drept de concesiune (arendă) asupra unor suprafeţe de teren din domeniul public sau privat al unităţii administrativ teritoriale reprezentate de inculpat, în urma exercitării de acesta a atribuţiilor de serviciu”.
Procurorul PÎCCJ a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Mihai Ruse, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la începutul lunii iunie 2018, urmând să se stabilească şi primul termen de judecată. Vom reveni.
