• cei doi aleşi ai Brăilei, PSD-istul Ion Rotaru şi Mihai Ruse de la ALDE, susţin la unison că modificările aprobate, recent, în Senat la Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, care permit intervenţii chiar şi în pădurile virgine şi zonele protejate, sunt cât se poate de benefice • aceştia au precizat că nu se va pune problema unor defrişări masive, ci doar oferirea şansei autorităţilor locale de a monta stâlpi electrici, conducte şi ce ar mai avea nevoie pentru a dezvolta zonele pe care le conduc • de cealaltă parte, organizaţiile pentru protecţia mediului atrag atenţia asupra situaţiei grave şi subliniază importanţa menţinerii pădurilor virgine • decizia finală le aparţine deputaţilor
Încă un atac la nivelul pădurilor din România venit din partea Parlamentului. Este vorba despre o modificare şi completare a Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobată în luna februarie de către senatorii PSD-ALDE-UDMR, înregistrată ca Legea 52/2018, prin care se permite intervenţia autorităţilor chiar şi în zonele protejate şi în pădurile virgine.
Întrebaţi de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” despre această măsură şi în ce context poate fi ea considerată benefică, având în vedere problemele României din ultimii ani privind defrişările ilegale, senatorii Ion Rotaru (PSD) şi Mihai Ruse (ALDE), au explicat că în realitate situaţia nu este deloc problematică. Potrivit acestora, nu se doreşte decât oferirea posibilităţii autorităţilor locale de a face intervenţii minime în acele zone pentru a ajuta la deservirea comunităţilor pe care le conduc.
“Vă spun că este un lucru în regulă, pentru că existau foarte multe probleme pe zona aceasta. Şi la ora actuală sunt tot felul de utilităţi, conducte, linii electrice şi aşa mai departe, care traversează spaţiile astea. Şi sunt situaţii în care autorităţile locale nu pot să dezvolte utilităţi decât trecând printr-o zonă din aceasta. Or, dacă nu trece pe acolo blochezi tot ce înseamnă dezvoltarea localităţii sau extinderea unor reţele şi aşa mai departe. Şi lucrul acesta era total contraproductiv. Pe de o parte, pentru că aveai nişte proiecte pe care nu le puteai pune în practică pentru faptul că era zonă protejată, pe de altă parte, nu finalizai investiţia şi tot ce voia să facă autoritatea acolo pe blocajul acesta. Şi atunci, s-a luat decizia asta. Adică eram într-o zonă, aşa ca o comparaţie «mai catolici decât Papa» şi era total cotraproductiv. Asta a fost ideea. Sigur că trebuie să protejăm natura. Este limpede lucrul ăsta. Trebuie luate măsuri în continuare pe mediu. Dar era o chestie excesivă şi bloca. De fapt, nu aveai soluţii ca să rezolvi altfel treaba asta”, a declarat Rotaru.
Întrebat în ce măsură vor putea fi evitate excesele de zel şi intervenţiile abuzive în pădurile virgine, Rotaru nu s-a arătat deloc îngrijorat.
“Păi, categoric sunt nişte proceduri. Nu face fiecare după cum îl taie capul. Se iau şi nişte măsuri de compensare, de înlocuire a arborilor tăiaţi. Sunt nişte proceduri stabilite aici. Deci nu sunt probleme din punctul ăsta de vedere”, a conchis PSD-istul.
Ruse vrea o reanalizare a zonelor «considerate protejate» în România
Şi mai înflăcărat în susţinerea intervenţiilor asupra pădurilor virgine din România s-a arătat senatorul ALDE, Mihai Ruse. Acesta a precizat chiar că din punctul său de vedere multe dintre zonele declarate astăzi ca “protejate” nu mai corespund criteriilor, astfel că ar trebui făcută o analiză serioasă a fenomenului.
“Este ok, sigur. Asociaţia Municipiilor din România a venit cu îmbunătăţiri la legea asta. Mai mult decât atât a fost chiar susţinută de fostul primar al Buşteniului, actualmente senator (n.r. - PSD-istul Emanoil Savin, care deţine 13 terenuri pe Valea Prahovei). Nu contează culoarea politică. Este de la PSD, dar nu asta contează. La Asociaţia Municipiilor nu se ţine cont de culoarea politică, nici la Asociaţia Comunelor şi nici la Asociaţia Oraşelor. Ei au venit şi au spus că se lovesc de o serie de probleme. Mai ales cel de la Buşteni a prezentat un raport în care, într-adevăr a vorbit despre zone în care nu putea nici să construiască, nici să facă absolut nimic pentru că era «zonă protejată». Şi el a demonstrat că zona respectivă chiar nu trebuia să fie considerată zonă protejată. A mai fost vorba despre o situaţie din Judeţul Vâlcea, la fel, unde devenise zonă protejată peste noapte. Cu toate că acolo era o exploatare minieră sau ceva de genul. Eu cred că ar fi bine ca aceste «zone protejate» să fie din nou inventariate şi să se ţină cont care trebuie într-adevăr protejate şi care nu. Pentru că între timp s-au mai schimbat multe lucruri. La zone mă refer”, a declarat Ruse.
Întrebat de asemenea ce garanţii are că pădurile nu vor fi defrişate haotic sau că nu se va interveni iar ecosistemul respectiv va avea de suferit, Ruse a ţinut să sublinieze: “Nu se va tăia aiurea. Nu a fost nimeni de acord să se taie păduri, să se defrişeze. În niciun caz”!
Ce spun asociaţiile de protecţie a mediului înconjurător
Potrivit presei centrale, proiectul legislativ adoptat de senatori în luna februarie, care permite defrişarea pădurilor pentru sisteme de utilităţi publice, indiferent de amplasarea acestor păduri în zone cu protecţie strictă, a fost imediat contestat de către ONG-urile care se ocupă cu protejarea mediului. În frunte cu Greenpeace, aceştia au semnalat importanţa pădurilor virgine, “adevărate laboratoare vii”, şi aşa puţine în România şi Europa, dar şi faptul că iniţiatorul legii, vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat, senatorul PSD Emanoil Savin, fostul primar al Buşteniului în perioada 2004 - 2016 , deţine alături de soţia sa 13 terenuri pe Valea Prahovei, potrivit declaraţiei sale de avere.
Ce spune exact amendamentul controversat? „Scoaterea definitivă şi ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional necesare realizării, dezvoltării, întreţinerii şi modernizării sistemelor de utilităţi publice în vederea asigurării securităţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor, este permisă inclusiv pentru suprafeţele cuprinse în zona de protecţie strictă, zona de protecţie integrală şi zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, rezervaţii naturale precum şi pentru suprafeţele incluse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România ori care întrunesc criteriile şi indicatorii pentru includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România”.
În acest caz, Camera Deputaţilor este for decizional.
