* dacă până nu demult, exista o anumită reticiență, după experiența vechilor CAP-uri comuniste, la ora actuală numărul asociațiilor de fermieri a ajuns la 14 pe raza județului Brăila
Necesitatea înfiinţării de cooperative agricole s-a lovit şi în judeţul Brăila de o adversitate şi reţinere ce au avut ca motivaţie anii fostelor CAP-uri, cu bune şi rele. A fost chiar teama de a nu se mai repeta unele traume ale anilor când oamenii au rămas fără pământ, iar munca la comun nu le dădea mereu satisfacţii. De aici şi furia (bine dirijată) de distrugere, vandalizare şi desfiinţare a formelor asociative din agricultura României sau a sistemelor de irigat etc. Fenomen întâmplat, din păcate, numai la noi, fiindcă, urmând exemplul Occidentului, fostele ţări socialiste şi-au păstrat avuţia, dotările agriculturii, înţelegând că fermierii, numai uniţi, cu bună credinţă şi seriozitate, dotări adecvate şi performanţă, pot rezista într-o concurenţă acerbă şi nu mereu cinstită când e vorba de producţia şi comerţul cu produse agricole finite în lume. Rămân în continuare de rezolvat problemele privind depozitarea şi vânzarea (inclusiv prin supermarketuri şi la export), precum şi o strategie adecvată de sprijin din partea statului. Solicitată intens de micii şi marii fermieri, sau grupurile de producători.
Ei bine, în faţa atâtor provocări, cu o “atomizare” fără precedent a pământurilor şi sub presiunea străinilor de avea/lucra pământ în România, necesitatea asocierii a început să fie mai accentuată şi în sud-estul ţării. Sens în care Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila, ne-a declarat, optimist, următoarele: ”În prezent avem în judeţ un număr de 14 cooperative agricole, fără să vorbim de grupurile de producători. Aceste cooperative acoperă circa 25.000 de hectare de cultură mare, unele au ca profil cultivarea legumelor (la Vişani), iar altele, cinci la număr, sunt profilate exclusiv pe creşterea animalelor. Localităţile unde există cooperative agricole sunt următoarele: Zăvoaia, Dudescu, Vişani, Tichileşti, Cireşu, Stăncuţa, Movila Miresii, Viziru, Vădeni, Brăila, Şuţeşti – iar cele mai recent avizate de către MADR sunt la Gradiştea (cultură mare) şi Chiscani (creşterea ovinelor). Evident că lucrurile au inclus şi implicarea unor UAT-uri, a primarilor (de exemplu, Caraman Neagu la Vişani, sau Dumitru Panţuru, la Movila Miresii); a agronomilor din primării, specialiştilor de la DADR şi celor din consultanţa agricolă etc. Le mulţumim tuturor şi sperăm ca numărul cooperativelor agricole să crească. În beneficiul fermierilor şi al lumii satelor”.
