Summitul NATO de la Bucuresti a lansat doua semnale periculoase, acela ca Rusia si-a restabilit sfera de influenta in Europa si ca tarile aliate isi pot santaja partenerii, comenteaza cotidianul britanic The Guardian in editia electronica de marti.
Un a semnal a fost emis in momentul in care Grecia si-a exercitat dreptul de veto impotriva aderarii Macedoniei. Unele voci sustin ca veto-ul Greciei, care a invocat motive de securitate, denota lipsa de incredere a acestei tari in partenerii din Alianta, comenteaza cotidianul britanic, subliniind insa ca prin primirea Macedoniei in NATO orice politica riscanta, care ar putea destabiliza regiunea, ar fi inabusita inca de la inceput.
Problema privind Ucraina si Georgia este mult mai grava, sustine sursa citata, care este de parere ca reactia Rusiei a fost similara cu cea a Greciei, pretinzind ca extinderea NATO i-ar ameninta securitatea. Kremlinul a descoperit ca, daca se comporta asemeni unui copil rasfatat, va obtine rezultate, respectiv reinstaurarea sferei de influenta.
Principala problema, comenteaza sursa citata, este insa lipsa vointei politice a UE pentru a ajunge la o pozitie comuna fata de Rusia, ceea ce a determinat un comportament de tipul "divide si stapineste" din partea Moscovei. Aceasta a atras unele tari europene in acorduri bilaterale, in special privind energia, care impiedica adoptarea unei pozitii comune a UE.
Situatia este trista atit pentru Rusia, cit si pentru UE, intrucit consolideaza pozitiile oficialilor de la Moscova care promoveaza o politica a mindriei nationale mai degraba decit a securitatii nationale si diminueaza posibilitatile stabilirii unui acord real privind politica externa si de securitate a UE.
Este mai trist insa pentru tarile care sint, inca odata, excluse din aceste proiecte. Scopul NATO ar trebui sa fie acela de "far" calauzitor pentru acele tari care se lupta pentru libertate si democratie. In urma summitului de la Bucuresti a reiesit ca "farul" a fost inchis, conchide publicatia britanica.
Un a semnal a fost emis in momentul in care Grecia si-a exercitat dreptul de veto impotriva aderarii Macedoniei. Unele voci sustin ca veto-ul Greciei, care a invocat motive de securitate, denota lipsa de incredere a acestei tari in partenerii din Alianta, comenteaza cotidianul britanic, subliniind insa ca prin primirea Macedoniei in NATO orice politica riscanta, care ar putea destabiliza regiunea, ar fi inabusita inca de la inceput.
Problema privind Ucraina si Georgia este mult mai grava, sustine sursa citata, care este de parere ca reactia Rusiei a fost similara cu cea a Greciei, pretinzind ca extinderea NATO i-ar ameninta securitatea. Kremlinul a descoperit ca, daca se comporta asemeni unui copil rasfatat, va obtine rezultate, respectiv reinstaurarea sferei de influenta.
Principala problema, comenteaza sursa citata, este insa lipsa vointei politice a UE pentru a ajunge la o pozitie comuna fata de Rusia, ceea ce a determinat un comportament de tipul "divide si stapineste" din partea Moscovei. Aceasta a atras unele tari europene in acorduri bilaterale, in special privind energia, care impiedica adoptarea unei pozitii comune a UE.
Situatia este trista atit pentru Rusia, cit si pentru UE, intrucit consolideaza pozitiile oficialilor de la Moscova care promoveaza o politica a mindriei nationale mai degraba decit a securitatii nationale si diminueaza posibilitatile stabilirii unui acord real privind politica externa si de securitate a UE.
Este mai trist insa pentru tarile care sint, inca odata, excluse din aceste proiecte. Scopul NATO ar trebui sa fie acela de "far" calauzitor pentru acele tari care se lupta pentru libertate si democratie. In urma summitului de la Bucuresti a reiesit ca "farul" a fost inchis, conchide publicatia britanica.
