• în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, în urmă cu 6 ani, a început construcţia primei Secţii de Radioterapie-Oncologie a unităţii spitaliceşti • o investiţie care, nu numai că a rămas neterminată şi fără o serie lungă de avize, autorizaţii şi utilităţi, dar care a mai costat şi peste 5 milioane de lei şi este abandonată de 4 ani • în 2015, când trebuia, de fapt, să fie inaugurată noua secţie, constructorul a reziliat contractul şi a lăsat lucrările de izbelişte • în apărarea sa, firma care a executat cam 80% din lucrări, spune că a luat această decizie tocmai din cauza beneficiarului, care ar fi schimbat regulile în timpului jocului şi a încercat să-i ceară penalităţi de întârziere în Instanţă, fără a avea însă câştig de cauză
Încă o investiţie de milioane zace de ani de zile nefinalizată în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila! Este vorba despre clădirea în care trebuia să funcţioneze deja de 4 ani o nouă Secţie de Oncologie-Radioterapie, a cărei construcţie a început în 2013 şi ar fi trebuit să fie finalizată în august 2015. Firma care a tras lozul norocos pe banii publici nu a respectat niciunul dintre termenele finale, iar cu două zile înainte de predarea lucrării a reziliat contractul. Reprezentanţii acestei societăţi, aflată acum în procedură de insolvenţă, se apără şi spun că lucrările au bătut pasul pe loc din cauza beneficiarului, adică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, care, culmea, nu are nici în ziua de astăzi toate autorizaţiile pentru finalizarea acestui proiect. Asta în condiţiile în care, numai anul trecut, de exemplu, Secţiei de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila i-au trecut pragul peste 2.000 de bolnavi de cancer, din care, până acum, 10% au pierdut deja lupta cu această maladie - respectiv 216 pacienţi. Şi vor mai fi asemenea finaluri nefericite, având în vedere că, în prezent, pe secţie, cu actuala dotare, abia dacă jumătate dintre aceste cazuri pot fi tratate. Iar situaţia e veche, de aici şi nevoia de a construi la Brăila o Secţie de Radioterapie-Oncologie de ultimă generaţie.
“Regulile au fost schimbate în timpul jocului”
În proiectul lansat cu mare pompă de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, problemele au apărut, iniţial, din cauza uşilor de acces ale secţiei care, potrivit unui diriginte de şantier numit de beneficiar, nu erau prevăzute cu sistem de protecţie împotriva radiaţiilor, iar tâmplăria şi geamul de termopan nu aveau calitatea stabilită în contract. „Tâmplăria montată acolo a fost declarată neconformă de o persoană de la spital, un diriginte de şantier. Dumnealui a considerat că este neconformă, s-a dispus o expertiză extrajuridiciară (n.r.- pentru că nu era dispusă de o instanţă de judecată). Nu au fost de acord cu concluziile primei expertize şi s-a ales un alt expert independent. S-a tras la sorţi un expert în instanţă. Deci s-a făcut o altă expertiză, în care scria clar că tâmplăria montată de constructor este conformă cu caietele de sarcini şi prevederile proiectului”, a explicat unul dintre reprezentanţii „Confort 2000”, firma care a câştigat contractul de lucrări a Secţiei de Radioterapie-Oncologie.
Din cauza acestor neînţelegeri însă, beneficiarul (SJU) a refuzat, iniţial, să plătească aceste lucrări, în valoare de 80.000 de lei, ba chiar i-a chemat în instanţă pe responsabilii „Confort 2000” pentru a le percepe anumite penalităţi de întârziere a proiectului. Fără câştig de cauză însă. Şi asta pentru că, potrivit constructorului, beneficiarul ar fi schimbat regulile în timpul jocului şi ar fi modificat, fără acordul ambelor părţi, clauzele contractului. “Contractul nostru a fost cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi dumnealor au încercat să ne dea în judecată modificând unilateral clauzele. Acestea se modifică doar cu acordul părţilor semnatare. Şi au încercat, pe baza acelor modificări, să solicite nişte penalităţi şi bineînţeles că instanţa le-a respins acţiunea pentru că au văzut că acel contract a fost modificat fără acordul ambelor părţi”, au mai precizat reprezentanţii „Confort 2000”. Cum de penalităţi a scăpat, constructorul s-a ales totuşi cu recomandarea celui de-al doilea expert judiciar de schimbare a geamurilor, ceea ce s-a şi făcut ulterior. “Am schimbat doar sticla, deşi sticla care fusese montată de noi respecta caietul de sarcini şi proiectul. O furtună într-un pahar cu apă stârnită de cineva. Asta a însemnat timp pierdut, bani irosiţi, ca să ajungem tot la concluzia că tâmplăria e bună, dar pentru că recomandă doamna aceasta şi a zis «n-ai vrea tu să o montezi», am zis, «bine». Ca să-mi încasez ăia 80.000 de lei am convenit să le schimb şi sticla. Sticla pe care am schimbat-o e şi acum în clădire, e depozitată, adică oricine o poate analiza oricând să se vadă că eu am respectat tot ce era prevăzut”, a mai spus constructorul.
Cu geamurile s-a rezolvat, au urmat uşile...
Cum capitolul „geamuri” s-a rezolvat în cele din urmă, iar constructorul şi-a încasat banii pentru acea lucrare, problemele au continuat şi la partea de achiziţie a uşilor. Un alt subiect în spatele căruia s-au purtate multe alte discuţii sterile între beneficiar şi constructor, legate de calitatea lor, ceea ce a dus iar la întârzierea comenzii şi implicit a întregului proiect, mai reclamă constructorul. “Dumnealor m-au ţinut în nişte şedinţe de-astea de vreo 6 sau 8 luni de zile în care se chinuiau să aprobe sau nu achiziţia uşilor propuse de nişte persoane care nu aveau nicio calificare în domeniu şi încercau să-şi dea cu părerea, până am ajuns la sfârşitul perioadei de execuţie. Deci eu nu puteam să avansez execuţia pentru că nu puteam comanda uşile de plumb, care erau unicate şi a căror execuţie dura în jur de 4 - 5 luni. S-a pierdut un timp preţios în nişte şedinţe de lucru care numai întâlniri de lucru nu erau. Şi la final ei au zis, «gata, comandaţi uşile», dar eu le-am zis că, «îmi pare rău, dar asta trebuia să fac cu mult timp în urm㻓, a mai povestit constructorul, explicănd că acesta este momentul la care a refuzat să mai continue lucrarea.
„Confort 2000” a reziliat astfel contractul, executând doar 80% din lucrare, pentru care a primit peste 5 milioane de lei. Aşa se face Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila s-a ales dintr-un ditamai proiectul doar cu o construcţie nefuncţională, abandonată de 4 ani de zile, incompletă şi cu multe lipsuri la capitolul autorizaţii, dar şi fără branşament electric. “Proiectul ăla trebuia să aibă o autorizare din partea CNCAN (n.r. -Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) , nu a avut. Nu are nici măcar autorizare de construcţie, el are doar un aviz de amplasament. Nu era obligaţia mea, a constructorului, să obţină autorizaţia. Era obligaţia beneficiarului, adică a Spitalului judeţean Brăila”, a mai declarat constructorul.
“Suntem în procedură de preluare a acelei clădiri”
Întrebat despre situaţia Secţiei de Radioterapie-Oncologie şi neregulile acestei clădiri, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, a răspuns sec, în cadrul unei conferinţe de presă, că am fost informaţi greşit şi că nu există nicio problemă în ceea ce priveşte construcţia din curtea Spitalului Judeţean. Culmea, o construcţie pe care tot şeful CJ Brăila spune că o va prelua cât de curând în administrare, însă nu pentru a servi scopului iniţial, ci pentru a o plasa în concesiune sau închiriere unui operator medical privat care să termine ceea ce nu s-a reuşit cu bani de la stat. “Cine v-a spus dumneavoastră că nu erau conforme s-a înşelat! Suntem în procedură de preluare a acelei clădiri de către Consiliul Judeţean. Într-adevăr, nu este finalizată construcţia. Apoi intrăm într-o procedură de expertizare a acestei clădiri şi vrem să o închiriem sau să o concesionăm la un operator privat, pentru că e deficienţă mare pe Radioterapie. Astfel încât Spitalul să câştige de două ori. O dată, toată chiria încasată de Consiliul Judeţean va fi întoarsă la spital pentru aparatură medicală sau cele necesare aici, materiale, medicamente, utilităţi şi aşa mai departe. Iar toţi pacienţii care vor intra pe uşile Radioterapiei vor avea un protocol de colaborare cu Spitalul, toate serviciile conexe pregătirii efectuate în spital vor fi decontate de Casă”, a declarat preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac.
Pe de altă parte, întrebat despre lipsa autorizaţiilor şi a branşamentului electric, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila a abordat atitudinea „nu ştiu, nu cunosc” şi a refuzat să ne pună la dispoziţie expertizele noii construcţii pe motiv că toate actele legate de acest proiect au fost preluate de CJ Brăila. “Eu nu ştiu nimic. Ştiu doar că mi s-au cerut toate documentele la Consiliul Judeţean”, a răspuns managerul SJU Brăila, Delia Râşnoveanu. La aşa „transparenţă”, nici nu este de mirare că s-a ajuns aici, să investeşti peste 5 milioane de lei şi să realizezi că nu serveşte niciunui scop public, ba chiar să te alegi cu o construcţie nefinalizată şi cu mari deficienţe, printre care se numără şi lipsa de personal. De-a dreptul scandalos. Rămâne de văzut acum dacă va avea cineva curajul să concesioneze această construcţie ori să o închirieze şi cine va fi acel „salvator” privat care va deschide uşile noii construcţii. Cert este că firma care a câştigat contractul de execuţie a secţiei de Radioterapie-Oncologie, respectiv „Confort 2000”, care s-a ocupat şi de construirea unei secţii de Balneofizioterapie şi a unui amfiteatru medical, tot în cadrul Spitalului Judeţean Brăila, nu va termina ce a început, pentru că este în faliment. Pentru că noua secţie de Radioterapie-Oncologie nu a fost gata la timp, spitalul a pierdut o finanţare de câteva milioane de euro de la Banca Mondială, pentru cumpărarea a două echipamente performante pentru investigarea bolnavilor de cancer. Totuşi, un astfel de echipament a fost achiziţionat recent de către SJU Brăila şi costă nici mai mult nici mai puţin de 1 milion de lei, bani proveniţi în proporţie de 90% de la Ministerul Sănătăţii şi 10% de la CJ Brăila. Este vorba despre un aparat nou de radioterapie cu octovoltaj, care va fi amplasat în corpul B al spitalului (fostul Spital nr.3, unde funcţionează în prezent Secţia de Oncologie), după ce se va amenaja şi o cameră specială în acest sens.
